Uniţi de… trenuri şi avioane

„Dacă avem intenţii serioase în ceea ce priveşte relaţiile cu vecinii noştri, trebuie să asigurăm o infrastructură care este esenţială pentru fluxul de bunuri şi persoane peste frontiere şi să înlăturăm birocraţia şi deficienţa de resurse”, a spus Siim Kallas. „Acest Plan de acţiuni propune măsuri concrete în domeniul transporturi, pe care intenţionăm să le implementăm în beneficiul cetăţenilor şi companiilor, atât în vecinătate, cât şi în Europa”, a adăugat Comisarul Füle.
Planul propune peste 20 de acţiuni concrete, pe termen scurt şi pe termen lung, pentru a face relaţiile din transport mai omogene, mai sigure şi mai fiabile. În acelaşi timp, el va adânci integrarea de piaţă în avantajul atât al UE, cât şi al regiunilor vecine. Măsurile cheie de realizare a noului Plan includ:

– Extinderea pieţei interne de aviaţie a UE şi Spaţiul Aerian European Unic spre regiunile vecine;
– Aderarea la Reţeaua Trans-Europeană de Transport cu infrastructura statelor vecine UE prin intermediul proiectelor de prioritate în transport;
– Utilizarea mai eficientă a potenţialului transportului pe cale ferată prin deschiderea pieţelor şi ameliorarea barierelor tehnice, cum ar fi diferenţele în dimensiunile ecartamentului;
– Optimizarea implementării cooperării regionale în transport, prin stabilirea unei Comisii Transport în cadrul Parteneriatului Estic pentru a supraveghea colaborarea cu vecinii din est;
– Eficientizarea transportului maritim cu statele vecine, inclusiv pe termen lung, prin includerea acestora în cadrul proiectului „Centura Albastră” de libertate de mişcare maritimă nemijlocit în Europa şi în jurul acesteia;
– Sprijinirea statelor vecine în îmbunătăţirea securităţii rutiere;

Până în 2013 aceste acţiuni vor fi finanţate cu ajutorul resurselor disponibile prin prioritizarea mai bună a proiectelor şi măsurilor. Planul Comisiei urmează să fie prezentat Consiliului Europei şi Parlamentului European.

Acum dorim să ne focalizăm mai mult pe est…

În aceeaşi zi, Siim Kallas şi Štefan Füle au făcut o declaraţie comună privind apropierea RM de Europa printr-un sistem de transport mai bun.

„…Libertatea de mişcare este de o importanţă crucială. Aceasta reprezintă un element puternic al libertăţii europene şi o realizare imensă; ea schimbă şi deschide gândirea. Acum este timpul să extindem această realizare spre vecinii noştri în imediata apropiere de frontierele UE şi, pentru a face acest lucru, noi avem nevoie de mai multe „unităţi structurale” de transport care să ne unească. Aceasta înseamnă mai multă şi îmbunătăţită infrastructură pentru crearea coridoarelor de transport consistente – aeriene, feroviare, rutiere şi maritime – întru facilitarea fluxului de mărfuri, afaceri şi persoane peste frontiere.

Întrucât cooperarea în transporturi cu vecinii noştri trece dincolo de infrastructură, una dintre primele provocări va fi de a trece prin birocraţie şi blocaje administrative, care uneori pot să consume până la 40% din timpul total de transportare. Dacă nu se ţine cont de siguranţă, securitate sau mediu, sau în cazul în care procedurile la frontieră nu sunt eficiente, atunci nu are sens de a construi o autostradă nouă sau o reţea de cale ferată de viteză mare.

În UE am reuşit deja să eficientizăm o mare parte din sistemul nostru de transport prin deschiderea pieţelor şi dezvoltarea Reţelei Trans-Europene de Transport (TEN-T). Fiind mai rapide şi mai ieftine, aceste conexiuni perfecţionate de-a lungul UE au dus la intensificarea comerţului, turismului, transportului de bunuri şi investiţii. Am dori să extindem beneficii similare vecinilor noştri, bazându-ne pe munca utilă care s-a desfăşurat în ultimii ani întru consolidarea legăturilor de transport cu popoarele de la frontiera de sud a UE, lanţul de ţări întinzându-se din Maroc până în Albania. Acum dorim să ne focalizăm mai mult pe est: Ucraina, R. Moldova şi ţările din sudul Caucazului. Reţeaua de transport a UE nu trebuie să se oprească la frontierele noastre. Noi dorim să ne unificăm reţeaua cu infrastructura vecinilor noştri din est, aducându-i mai aproape de Europa din punct de vedere politic şi economic. Dar sprijinul pe care îl acordăm înseamnă şi că aceste ţări ar trebui să se adapteze treptat la standardele UE şi internaţionale în materie de securitate rutieră, aeriană şi maritimă. Am dori să vedem un nivel mai bun de securitate rutieră pe continent.

Rata medie anuală de decese la 100.000 persoane este de 6,1 în UE şi 15,1 în Moldova – date care sunt mult mai mici în unele ţări UE cu o populaţie similară, cum ar fi Irlanda (4,8) sau Lituania (9,0). Îmbunătăţirea acestor standarde de asemenea va contribui la asigurarea în egală măsură a circulaţiei protejate şi sigure a autoturismelor, navelor maritime şi aeriene în UE şi în regiunile vecine.

În baza propriei experienţe şi prin intermediul proiectelor de asistenţă tehnică, UE poate ajuta ţările vecine să realizeze reforme necesare în domeniu. Suntem gata să dezvoltăm relaţii mai strânse cu ţările care sunt dispuse să activeze în acest sens. Mai concret, dorim să integrăm toate ţările care se mărginesc cu frontiera UE la sud şi în est într-o zonă comună de aviaţie mai largă şi să le sprijinim în modernizarea sistemelor de gestionare ale traficului aerian lor.

Asistenţa noastră acordată statelor vecine va depinde de ce vor să întreprindă acestea…

Împreună cu Moldova tocmai am lansat negocieri asupra unui Acord de transport aerian, ce ar trebui să contribuie la realizarea acestei integrări, astfel încât se ne putem aştepta la mai multe zboruri pe săptămână între Chişinău şi capitalele europene, sosirea la ore mai convenabile şi cu bilete la preţ redus.
În sectorul feroviar ţinem să explorăm posibilitatea de a face materialul rulant compatibil cu ecartamentul, astfel încât timpul pentru o călătorie din est spre vest dintre capitale – care la moment poate să dureze până la o zi sau mai mult – să fie redus dramatic în urma eficientizării formalităţilor vamale şi de frontieră. Avem idei similare şi pentru transportul rutier şi maritim: toate destinate îmbunătăţirii eficacităţii, înlăturării strangulării de circulaţie şi unificarea legăturilor în transport dintre est şi vest care lipsesc. Beneficiile economice considerabile de pe urma acestor acţiuni sunt clare. Moldova şi vecinii săi regionali joacă un rol important în coridorul de tranzit pentru bunurile care circulă între Asia şi Europa şi, cu ajutorul unor legături de infrastructură mai bune şi extindere a TEN-T, există un potenţial solid pentru dezvoltarea comerţului bilateral dintre acestea şi statele membre ale UE. UE a finanţat deja proiecte de reabilitare a drumurilor în Moldova şi am dori să conlucrăm mai mult pentru a defini reţele regionale şi a identifica proiecte prioritare în ţară.

Este clar că nici statele membre ale UE, nici statele partenere, nu au resursele necesare pentru a finanţa de sine stătător aceste conexiuni. Respectiv, vom conlucra cu instituţii financiare internaţionale, cum ar fi Banca Mondială, Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru a mobiliza fonduri din resursele existente. Asistenţa noastră acordată statelor vecine va depinde de ce vor să întreprindă acestea şi va necesita efortul ambelor părţi. Fluxurile de comerţ îmbunătăţite au nevoie de infrastructură îmbunătăţită şi cu conexiuni. Iar a face legătura între infrastructură înseamnă a face legătura între oameni. Şi sperăm să fim martori la o activitate economică mai intensivă în Moldova – comerţ, turism, tranzit de bunuri şi investiţii”.

Andreea Ştefan

Joi, 14 iulie Secretarul General al Guvernului RM, Victor Bodiu, a prezidat şedinţa grupului de negocieri a Acordului privind Spaţiul Aerian Comun EU-RM. În calitate de negociator-şef pentru acest acord, Victor Bodiu a spus că omologul său european, Klaus Geil, a transmis deja un proiect de acord, iar în următoarele zile acesta va fi prezentat pentru consultări tuturor instituţiilor vizate, dar şi reprezentanţilor societăţii civile. „Comisia Europeană a propus negocierea Acordului privind spaţiul Aerian Comun după modelul Georgiei, deoarece presupune o procedură mai rapidă de implementare, în comparaţie cu modelul Acordului Multilateral privind Spaţiul Aerian Comun European, care impune o serie de precondiţii ce urmează a fi realizate până la implementarea lui”, a spus Bodiu. Negocierile cu reprezentanţii Comisiei urmează să aibă loc în trei runde. Prima va avea loc la 27-28 iulie 2011 la Chişinău, următoarele fiind programate pentru lunile septembrie şi noiembrie ale anului curent.