Atunci când, în 2014, Rusia a introdus embargoul sau alimentar, pe multe piețe a existat agitație, spune Markus Schulman, consilierul Ministerului Agriculturii din Finlanda, citat de Nezavisimaia Gazeta (NG).
Potrivit oficialului, lovitura cea mai puternică a fost resimtita de industria produselor lactate din Finlanda.
„Dar, în ultimul timp situația s-a stabilizat. De exemplu, am reușit să redirecționăm exporturile de produse alimentare, să găsim noi piețe de desfacere care să compenseze pierderile de pe piața rusă. Daca trendul se va mentine, în acest an, toate exporturile de produse alimentare din Finlanda vor depasi nivelul de dinainte de sanctiuni“, – a spus Shulman. Practic, exporturile au fost redirecționate către alte țări europene și spre Asia, în special către China, a adaugat el.
În 2016, valoarea totală a exporturilor de alimente din Finlanda s-a ridicat la 1,4 miliarde de euro, ceea ce este cu 10% mai putin decât în 2013, potrivit unui studiu realizat de Institutul Finlandez al Resurselor Naturale (Luke). Potrivit profesorului Jyrki Niemi, bazandu-se pe datele din ianuarie-aprilie 2017, valoarea totală a exporturilor de produse alimentare din Finlanda în acest an probabil va rămânw la același nivel ca și în 2016.
Nu numai Finlanda, dar și UE în ansamblu, își reorientează exporturile de produse alimentare către China. Potrivit Comisiei Europene, în 2013, exportul agricol și alimentar din UE în Rusia a fost de 12 miliarde de euro, iar în China – aproximativ 7 miliarde de euro. În 2016, a avut loc o rocada: China a cumparat de 11,4 miliarde de euro, iar Rusia – de numai 5,6 miliarde de euro. Între timp, Statele Unite rămân principalul cumpărător de produse europene, atât înainte, cât și după embargoul rusesc.
Faptul că exporturile de produse agroalimentare din UE către Federația Rusă nu au ajuns la cota zero se datorează furnizării de bunuri care nu sunt incluse în lista sancțiunilor impuse de Rusia sau Occident.
Teoretic, de embargoul rusesc ar fi putut sa profite tarile care nu au făcut obiectul contramăsurilor rusesti, de exemplu Elveția. Cu toate acestea, producătorii elvețieni de produse agricole nu a profitat.
„Deși nu ne-am alăturat sancțiunilor, nu vrem să creăm impresia că intenționăm să profitam de dezacordurile dintre Rusia și restul Europei”, spune ambasadorul Confederației Elvețiene în Rusia, Yves Rossier.
Date statistice confirma spusele sale. Elveția exportă în Rusia în principal produse pentru care nu se aplică masurile restrictive: diverse amestecuri alimentare, cafea, boabe de cacao etc. În acest caz, nu numai că nu s-a înregistrat o creștere, dar în ultimii trei ani se observa o ușoară scădere a exporturilor, datorită în principal fluctuațiilor cursului de schimb – slăbirea rublei, întărirea francului.
Din acest motiv, în 2015, în comparație cu 2013, exportul total de produse agricole și alimentare din Elveția în Rusia a scăzut cu 21%, arata datele ambasadei.
Statisticile oficiale din Elveția nu înregistrează suișuri și coborâșuri abrupte în exporturile agricole. În ianuarie-august 2017, în comparație cu aceeași perioadă din 2016, toate exporturile de produse agricole din Elveția au crescut cu 1,5%. La sfârșitul anului 2016, creșterea a fost de 2,8%, în 2015 s-a înregistrat o scădere de 3,5%, în 2014 – o creștere de 2,3%.
Și chiar și în exportul brânzeturilor, Rusia pentru Elveția este doar o piață de nișă. Exportul elvețian către Rusia a reprezentat aproximativ 1.000 tone de brânzeturi pe an. Volumul total al exportului de brânzeturi din Elveția este de 70.000 tone pe an. În anul 2016, toate exporturile de profil au crescut cu 2,5%, ajungând la 70.189 tone, dintre care 80% au fost livrate țărilor vecine, în special în Germania.
