În marea majoritate a statelor membre, inclusiv în România, alegerile vor avea loc peste două zile, duminică 26 mai. Astfel, primele estimări ale rezultatelor votului vor fi date publicității în primele ore ale dimineții de 27 mai.
Statisticile disponibile la nivel european estimează actualmente numărul cetățenilor statelor membre ale UE cu drept de vot la aproximativ 427 mln de persoane. În privința numărului de alegători care vor merge la vot, prognozele nu sunt deloc optimiste, deoarece se aşteaptă cea mai scăzută prezenţă la urne din 1979, când a fost înfiinţat Parlamentul European. Dacă acum cinci ani, prezența la scrutinul european a fost de 42,6%, estimările actuale arată că acest indicator ar putea să nu depășească 35-37%.

Durata exercitării mandatului noilor europarlamentari britanici este mai mult decât incertă

În conformitate cu textele fondatoare ale UE, numărul de fotolii în Parlamentul European, alocat fiecărei țări, este proporțional cu populația acesteia. Eșecul negocierilor în procesul de ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană a condus la păstrarea numărului total de 751 de europarlamentari. Contrar celor anunțate după referendumul din 2016, în care opțiunea Brexit a ieșit învingătoare, Marea Britanie își va delega deputați în Parlamentul European, aceștia păstrându-și statutul, cel puțin, până în clipa în care țara lor își va pierde în mod oficial statutul de membră a UE. Totuși, având în vedere faptul că noua dată limită pentru ieșirea Marii Britanii din UE a fost fixată pentru 31 octombrie 2019, durata exercitării mandatului noilor europarlamentari britanici este mai mult decât incertă pe termen scurt și mediu.

Contextul complicat în care se desfășoară alegerile europene în acest an este amplificat nu doar de chestiunea nesoluționată a Brexitului, dar și de emergența și consolidarea în ultimii ani ale formațiunilor politice eurosceptice și populiste. O analiză succintă a sondajelor efectuate recent în statele membre ale UE scoate la lumina zilei o situație deloc optimistă. Dacă rezultatul votului va coincide cu aceste pronosticuri, există riscul ca deputații europeni, care reprezintă partidele populiste și exprimă o atitudine critică vizavi de UE, să ajungă a fi mai numeroși decât cei care reprezintă marile partide europene tradiționale. Acest lucru însă nu înseamnă neapărat că toți euroscepticii din viitorul Parlament European se vor consolida într-o singură fracțiune. Chiar dacă aceștia au în comun atitudinea ostilă față de instituțiile europene, de multe ori viziunile și interesele lor sunt foarte diferite.

Marea Britanie: Sondajele arată că Brexit Party va ieși învingătoare

Pentru a face o scurtă analiză a mișcărilor politice populiste din statele membre ale UE, ar fi bine să începem cu Marea Britanie, țara care în ultimii ani a devenit simbolul luptei împotriva unității europene. În ultimele câteva luni, de când a devenit clar că ieșirea Marii Britanii din UE nu mai putea avea loc la data stabilită inițial, pe 29 martie 2019, forțele politice eurosceptice din această țară s-au consolidat într-o formațiune nouă şi populistă până și în denumirea sa. Brexit Party este numele partidului nou, în care s-au aciuat lideri politici antieuropeni de toate originile. De la fostul lider al UK Independence Party, Nigel Farage, până la unii foști tenori ai Partidului Conservator sau conducători ai altor mișcări politice minore, toți aceștia își unesc eforturile în apărarea a ceea ce cred ei că reprezintă esența democrației, adică a opțiunii pentru Brexit, exprimată de britanici în referendumul din 2016. Aproape toți acești lideri se fac că au uitat ingerințele externe grosolane, minciunile și manipulările pe care le-au utilizat tot ei în campania pentru acel referendum și promisiunile de eldorado economic și social care trebuia să urmeze, așa cum promiteau ei, imediat după victoria opțiunii de părăsire a UE. Oricum, sondajele arată că Brexit Party va ieși învingătoare din europarlamentare, cu aproximativ o treime din voturile britanicilor. O rază de optimism ne este oferită totuși de faptul că marile partide tradiționale britanice: conservatorii, laburiștii, ecologiștii și, mai ales, liberal-democrații (aceştia ocupă locul 2 în intențiile de vot), vor acumula împreună peste 50% din voturi. Un astfel de rezultat ne-ar putea face să credem că, în cazul unui referendum repetat cu privire la Brexit, opțiunea de părăsire a UE ar putea suferi o înfrângere răsunătoare. Ar fi un fel de „victorie a lui Pirus” pentru acest Brexit Party nou-nouț, dar îmbătrânit, se pare, înainte de vreme.

Italia: partidele antieuropene sunt creditate cu aproape 50% din voturi

Situația arată și mai complicată în Italia, unde cele două partide antieuropene și populiste – Liga Nordului și Mișcarea 5 Stele – sunt creditate cu aproape 50% din voturi. Eventuala prăbușire a stângii și a dreptei moderate la aceste alegeri este o continuare a trendului înregistrat în această țară în ultimii ani, de când nemulțumirea alegătorilor italieni în legătură cu marasmul economic s-a tradus printr-un vot masiv de protest, acordat unor partide, care se întrec în promisiuni extravagante și în „măiestria” de a utiliza în scopuri politicianiste frustrările alegătorilor.
Opțiunea eurosceptică ajunge în Franța cu aproximativ 40 la sută

Nici în Franța situația nu este cu mult mai bună. Aici, de mai multe săptămâni, partidul de extremă dreapta, Adunarea Națională (fostul Front Național, redenumit anul trecut), în frunte cu Marine Le Pen, se plasează în topul preferințelor alegătorilor cu aproximativ un sfert din voturi. Împreună cu alte două partide populiste, unul de dreapta (Debout la France!) și altul de stânga (la France Insoumise), opțiunea populistă și eurosceptică ajunge în Franța cu aproximativ 40 la sută.

În același context, este notabilă ascensiunea puternică din ultima perioadă a partidelor populiste și în alte țări din „vechea Europă”. Aici e vorba și de Partidul Libertății (FPÖ) din Austria, situat pe locul 3 în sondajele din această țară, cu aproape 25% din intențiile de vot, și de Forumul pentru Democrație (FvD) din Olanda, care este la egalitate cu Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD) proeuropean și de centru-dreapta, aflat la putere, și de creșterea semnificativă a Alternativei pentru Germania (AfD), care a ajuns la 12% în sondaje.

O situaţie similară e şi în „noua Europă”

Dacă ne referim la țările din „noua Europă”, din rândul celor care au obținut statutul de state-membre ale UE în ultimii 20 de ani, în urma extinderii Uniunii către fostul lagăr socialist şi URSS, constatăm și în această regiune un recul important al sentimentului eurofil, care era dominant în primul deceniu al secolului al XXI-lea. Sondajele, efectuate în unele din aceste țări, arată un tablou mai mult decât dezolant: partidul eurosceptic și populist de dreapta Dreptate și Justiție (PiS) din Polonia este creditat cu peste 40 la sută din intențiile de vot, în timp ce Fidesz-ul lui Viktor Orban din Ungaria atinge noi „culmi”, cu aproape 60% în sondaje. Și în România situația este destul de delicată la acest capitol, având în vedere că PSD, care, în ultimii ani a adoptat o retorică deschis antieuropeană, se mai află în topul preferințelor alegătorilor, cu aproximativ 25–30% din intențiile de vot. Trebuie să menționăm în acest context, că unele sondaje din România acordă primul loc Partidului Național Liberal (PNL), dar acest lucru rămâne destul de incert până la închiderea urnelor de vot.

Cu toate acestea, trebuie să remarcăm și unele aspecte pozitive. Şi anume că toate partidele europene eurosceptice și populiste (în afară de Brexit Party) au abandonat în ultimele luni retorica lor agresivă de ieșire a țărilor respective din UE. Se pare că lecția divorțului foarte dureros și încă incert dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană a avut un cuvânt greu de spus, aducându-i cu picioarele pe pământ chiar și pe cei mai extravaganți lideri politici europeni.

De asemenea, în unele țări, se înregistrează o scădere puternică a partidelor populiste. De exemplu, în Grecia – țara care acum câțiva ani era sfâșiată de o criză economică, socială și politică foarte puternică, care a favorizat reapariția unor partide neonaziste – sondajele arată că partidul Noua Democrație (ND), eurofil și moderat de dreapta, s-ar afla pe poziție de învingător în aceste alegeri, cu aproape 35% din intențiile de vot ale alegătorilor eleni.

Îndrăznim să credem că acestea sunt primele semne ale unei însănătoșiri durabile a electoratului european, după o perioadă îndelungată de confuzie și de suferință, cauzată de forțele populiste, încurajate și finanțate de puteri străine ideii europene, democrației, drepturilor omului, libertății și pluralismului politic.