Următoarea criză a refugiaților în Europa ar putea izbucni. Flăcările conflictului din Afganistan se aprind din nou

Iran şi Pakistan, gazde ale refugiaţilor afgani din ciclurile anterioare se arată prea puţin dispuse să preia noul val de pribegi, iar aceştia privesc direct spre Europa.

Un nou exod al populaţiilor puse pe fugă de ororile războiului civil din ţările de origine ameninţă să se reverse peste o Uniune Europeană deja sufocată de avalanşă refugiaţilor din Siria, relatează ziarul New York Times.

O criză ignorată

Afganii nu s-au aflat pe lista de priorităţi a liderilor occidentali atunci când aceştia au analizat zonele fierbinţi de pe glob care nasc şiruri nesfârşite de persoane ce fug din calea conflictelor de acasă.

Pentru afgani, situaţia este similară cu cea din anii ’70: profesioniştii care ar putea ajută la relansarea economiei ţării odată ce războiul ia sfârşit aleg să părăsească un ţinut zguduit de luptele dintre talibani şi forţele militare occidentale.

2.000 pe zi

Ofensivă talibanilor de anul acesta a dat din nou tonul plecărilor în rândul populaţiei afgane, iar situaţia s-a agravat odată ce rebelii au împins linia frontului până în zone populate precum Kunduz.

Reprezentanţii Agenţiei pentru Paşapoarte a Afganistanului susţin că au ajuns să elibereze câte 2000 de paşapoarte zilnic, o cifra de 3 ori mai mare decât cea de acum 6 luni.

Din 2001 şi până în prezent, fugarii afgani au văzut în Pakistan o patrie adoptivă. Ţară vecină adăposteşte acum peste 3 milioane de refugiaţi afgani, dar cei care au căutat adăpost recent se plâng că oficialii de la Islamabad i-au trimis înapoi peste graniţa.

Organizaţia Internaţională pentru Migraţie confirmă că 90.000 de cetăţeni afgani au fost retrimişi în ţară de origine în primele 10 luni ale acestui an.

Acum, guvernul pakistanez refuză să prelungească vizele de şedere pentru 1,5 milioane de refugiaţi pakistanezi, unii dintre aceştia având mai mult de 15 ani vechime de când s-au stabilit în această ţară.

Iranul da semne că aplică aceeaşi politică, oficialii de la Teheran recurgând şi ei la metodă deportării refugiaţilor.

Una dintre temeri este că afganii conectaţi la reţeaua traficanţilor de droguri de acasă vor agrava situaţia deja complicată a traficului de stupefiante din Iran.

Împinşi spre Europa

Întoarcerea acasă nu este cea mai fericită soluţie. Mulţi dintre refugiaţii deportaţi din ţările de adopţie sunt primiţi în taberele ONU de lângă Jalalabad, iar populaţia Hazarah, minoritari şiiţi, se tem şi mai mult de furia talibanilor din sectă adversă.

Menţinerea afganilor în ţară este o misiune complicată şi pentru guvernul pakistanez.

Islamabadul are deja pe cap o criză internă a refugiaţilor care se ridică la 1 milion de persoane care fug din calea conflictelor declanşate de mişcările teroriste.

Aşa că, mulţi dintre afgani sunt deja cu ochii pe hărţile care trasează un drum periculos de-a lungul Iranului, Turciei şi până în Grecia.

ONU şi autorităţile europene estimează că aproximativ 20% din imigranţii sosiţi anul acesta pe traseul mediteranean sunt afgani.

Situaţia se anunţă alarmantă şi pe viitor, în condiţiile în care Uniunea Europeană se confruntă deja cu cea mai gravă criză a refugiaţilor din ultimii 70 de ani, iar un noul val migraţionist din Afganistan nu ar face decât să dea apă la moară demagogilor anti-imigraţie.

Pe de altă parte, dacă UE îşi va închide porţile în faţă afganilor nu va face decât să mute presiunea pe umerii guvernului pakistanez, criză umanitară rămânând nerezolvată, ba chiar amplificandu-se în aceste condiţii.

În cazul unui astfel de scenariu, ceea ce vedem la demagogii anti-imigraţie din Europa vom întâlni curând şi în Pakistan, unde populaţia locală îi asociază pe afgani cu terorismul şi traficul de droguri sau îi văd că pe o povara pentru economia naţională.

sursa: business24.ro