Opinii și Editoriale

Valeriu Munteanu: Sub hamurile raioanelor sovietice sau patomorfologia APL

Încă de prin 2007 când am fost ales primar în localitatea mea natală, Floreni de lângă Chișinău, în virtutea unei pasiuni nețărmurite pentru treburile comunităților locale am acordat o atenție sporită paradigmelor de dezvoltate a administrațiilor publice locale (de la noi din republică și din Europa, în mod special). Am fost membru al Comisiei Administrație Publică din Parlament, am făcut parte din zeci de comisii, comitete și grupuri de lucru pentru reforma teritorial-administrativă și reforma administrației publice locale și constat cu întristare, că din păcate acest domeniu este unul glaciar în Republica Moldova, fiind mereu Cenușăreasa guvernărilor de diferite culori, ce preferă să-i țină pe primari cu mâna întinsă și cu spatele încovoiat.

Elefantul a născut un purice

Întrebată ieri la o emisiune la NordNews, dacă guvernarea v-a renunța la raioane, doamna președintă Maia Sandu a răspuns: „Guvernul și Parlamentul discută despre cum ar putea să se schimbe lucrurile. Nu e vorba despre a renunța la raion, pentru că nici nu se poate renunța la raion pentru că e în Constituție prevăzută această structură. Dar sunt examinate soluții cum se pot schimba prerogativele consiliului raional și cum pot fi alocate resursele altfel, încât să fie mai eficient și mai corect. Vom vedea, dacă în următoarele săptămâni Guvernul va ajunge la o soluție pe care să o poată dezbate public și ulterior s-o implementeze. Asta ar însemna reforma administrativă, anumite atribuții ale consiliilor raionale să fie împărțite cu administrația publică de nivelul întâi și cu alte instituții de la nivel central.”

Din răspunsul doamnei președintă înțelegem foarte limpede că guvernarea plămădește o reformă (ce nu poate fi numită administrativă) superficială, prin care anumite atribuții ale UAT-lor de nivelul 2 – raionale, vor fi trecute la UAT-lor de nivelul 1 – satele, comunele și orașele. Atât. Nimic mai mult.

Istoria ne pomădată a unui eșec

În 1998, un Parlament mai curajos decât cel de astăzi, după ce a modificat Constituția (art. 110 și 111) a adoptat Legea nr. 191 din 12 noiembrie 1998 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, ce a împărțit republica în 10 județe și câteva sute de sate (comune) și orașe, iar în baza acestei legi în 1999 au fost organizate alegeri locale. În 2001 comuniștii câștigă alegerile parlamentare, retrograzi fiind, modifică înapoi Constituția și adoptă Legea nr.764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, prin care se revine la cele 32 de raioane și la 898 de sate mici, foarte mici și câteva orașe.

A fost calea sigură către sărăcie lucie și sub-dezvoltare, ori fragmentarea administrativă excesivă a generat lipsă de eficiență.

Diagnoza pacientului

Chiar dacă Legea nr.764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova prevede că „unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puţin 1500 de locuitori şi dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei şi instituțiilor sferei sociale”, peste 30% dintre acestea nu corespund normei legale, având o populație mai mică de 1500 de locuitori, iar 88% din localitățile R.M. au mai puțin de 5 mii de locuitori, inclusiv şi 9 orașe.

Fragmentarea teritorială excesivă și contra-productivă este prezentă și la nivelul raioanelor. Raionul Basarabeasca cu 28 mii de locuitori este de 4,5 ori mic decât raionul Orhei, cel mai mare ca număr de populație (125 mii de locuitori). După numărul UAT-lor de nivelul 1, același raion, Basarabeasca (cu 7 primării), este mai mic de 5,7 ori mai mic decât raionul Floreşti (cu 40 de primării), iar după suprafață sa – 290 km2 este mai mic de 5,2 ori decât raionul Cahul, cel mai mare raion ca suprafață şi care are 1545 km2.

Astfel, implementarea modelului falimentar de fragmentare excesivă (pe care PAS vrea să-l păstreze) a general un tablou dezolant la nivel teritorial, astfel cea mai mare problemă de la nivel local este dependența financiară a autorităților publice locale, ce provoacă în consecință incapacitate cronică de a presta servicii publice de calitate.

Fragmentarea teritorială excesivă are consecințe dramatice asupra structurii organizaționale şi a funcționării eficiente a autorităților administrației publice locale. Baza fiscală şi veniturile colectate pe teritoriul unei entități administrative locale sunt insuficiente pentru a menține un aparat administrativ care să poată asigura servicii publice, ori cheltuielile alocate pentru salarizarea personalului constituie cel mai important articol din cheltuielile bugetelor locale. În trei cele mai mici raioane ale R.M. (Basarabeasca, Dubăsari și Șoldănești,) media cheltuielilor administrative pe cap de locuitor este de 3 ori mai mare decât în trei cele mai mari raioane (Hânceşti, Cahul și Orhei).

Povara fiscală legată de întreținerea aparatului administrativ cu o populație de până la 1500 locuitori este de trei ori mai mare decât în cazul primăriilor cu peste 5000 de persoane rezidente.

În majoritatea bugetelor administrațiilor publice locale, cu excepția primăriilor mari (Chișinău şi Bălţi) unde, ponderea taxelor locale, a veniturilor proprii şi veniturilor defalcate de la impozitele generale de stat este extrem de mică, insignifiantă. Primăriile depind foarte mult de transferurile din bugetul de stat (60% dacă ținem cont de Chișinău şi Bălţi şi peste 70% fără aceste două municipii mari).

Fărâmițarea teritorială duce la dispersarea banului public, la cheltuirea irațională. Chiar dacă sumele sunt mari, se disipează şi nu sunt suficiente pentru a realiza ceva consistent. Nu veți găsi o situație atât de dramatică nicăieri în Europa.

Reforma teritorial-administrativă – azi sau niciodată

Reforma administrativ-teritorială este atât de importantă pentru Republica Moldova și atât de întârziată, atârnând ca un pietroi la gâtul acestui stat chinuit.

Imperativele temporale ale reformei ne indică că această procedură chirurgicală necesară trebuie făcută în anul acesta sau cel târziu în prima jumătate a anului viitor, ori în toamna anului 2023 vom avea alegeri locale generale ordinare, iar aceste alegeri au loc după o structură administrativă setată de legea specială, ori după acest exercițiu de alegeri, nu se mai poate interveni timp de cel puțin 4 ani, având în acest sens mai multe decizii ale Curții Constituționale care spun foarte clar că mandatul aleșilor locali nu poate fi scurtat sau întrerupt. Nici chiar Vladimir Voronin nu a reușit să facă acest lucru, când în 2001, cu majoritate constituțională în buzunarul stâng, nu a putut întrerupe mandatul celor aleși la nivel local în anul 1999.

Este adevărat, doamnă președintă Maia Sandu, la art. 110 din Constituție avem prevăzute raioanele, ca unități administrativ-teritoriale (unde de altfel nu sunt prevăzute comunele – prezente în Legea 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, termen ce nu a fost declarat neconstituțional) și înțeleg că PAS se ferește acum să inițieze o procedură de modificare a Constituției în acest sens, dar nimeni nu oprește guvernarea actuală să lase, prin modificarea legii, (spre exemplu) 9 raioane (în loc de 32) și doar (spre exemplu) 200 de UAT-ri de nivelul 1 – sate (comune) și orașe – cu o populație de peste (cel puțin) 5000 de locuitori și cu o capacitate minimă de organizare și dezvoltare a comunității. Ar fi un pas enorm înainte, un pas ce PAS este obligat să-l facă acum, ori amânarea reformei înseamnă anularea ei.

Pasarea impasibilă a unor responsabilități ale raionaelor ineficiente către satele mici, sărace și depopulate ar fi o enormitate administrativă, ce își va demonstra falimentul într-un singur an. Nu faceți asta.

Este nevoie doar de curaj. AVANTE !!!

Puteţi urmări ştirile Timpul.md şi pe Facebook!


comentarii

  1. Bizar rationameznt
    .Constitutzia precizeaza lucrurile de mare
    importantza dar nu_
    orice cuvant din constitutzie este LEGE.
    Daca figureaza cuvantul SARAC nu insea
    mana ca nu pot sa l scimb in AMARAT.
    Sau obiectul SAT sa nu l schimb in ORAS
    pentruca figureaza in constitutzie fara o
    mentziune speciala.
    RAION este un cuvant simbol al vointzii
    ocupantului impus prin FORTZA ocupant
    ului si cozile sale de topor.
    Prin urmare modificarile a nu privesc o
    Constitutzie bolnava, comunistoi

  2. Bizar rationament
    .Constitutzia precizeaza lucrurile de mare
    importantza dar nu_
    orice cuvant din constitutzie este LEGE.
    Daca figureaza cuvantul SARAC nu insea
    mana ca nu pot sa l scimb in AMARAT.
    Sau obiectul SAT sa nu l schimb in ORAS
    pentruca figureaza in constitutzie fara o
    mentziune speciala.
    RAION este un cuvant simbol al vointzii
    ocupantului impus prin FORTZA ocupant
    ului si cozile sale de topor.
    Prin urmare modificarile a nu privesc o
    Constitutzie bolnava, comunistoida, dic
    tatoriala.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.