Astfel, în cazul unei sărăcii în masă, aşa cum a fost la finele anilor 90 -începutul anilor 2000, cele mai afectate vor fi familiile cu mai mult de 3 copii, angajaţii din sectorul agricol şi pensionarii. Analiza expertului a fost expusă în cadrul conferinţei anuale internaţionale MACRO-2015, cu tema: „Promovarea securităţii economice şi sociale în contextul unor riscuri majore”.
Valeriu Prohniţchi a menţionat că, începând cu anul 2010, se produce o divergenţă puternică în indicele de sărăcie calculată şi cea percepută psihologic de oameni. Acest lucru ne vorbeşte despre faptul că pragul sărăciei despre care se vorbeşte în Republica Moldova nu mai este reprezentativ, nu mai reflectă starea reală. „Oamenii au nevoie de bani nu doar pentru a exista fizic, ci şi pentru a face parte din societate. Acest prag naţional al sărăciei este o construcţie artificială. Dacă majorăm pragul de la 1196 de lei la 1300 de lei, atunci incidenţa sărăciei creşte de la 12 la 21 la sută. Pe lângă o armată de oameni săraci avem alţii care sunt vulnerabili şi imediat cum apar şocuri ei ajung săraci”, a subliniat expertul.
Potrivit lui Valeriu Prohniţchi, dacă în 2013 nu ar fi fost remitenţele, atunci incidenţa sărăciei ar fi fost de 30 la sută, iar dacă nu ar fi fost acordat ajutorul social, incidenţa ar fi fost de 15% şi nu de 12%, cum anunţă autorităţile. Pentru a face faţă provocărilor, expertul spune că avem nevoie de antreprenori mai bine educaţi, de tehnologii şi de forţă de muncă competentă. „Stăm prost la capitolul deschidere de noi afaceri. E semn că oamenii nu se angajează în afaceri riscante, la noi cel puţin 24% din companii au fost puse în situaţii când li s-a cerut mită ca să poată activa. În 2 sectoare cheie, agricultură şi industria alimentară, avem foarte puţine investiţii, dar activitatea în cele 2 sectoare ar reduce cel mai mult incidenţa sărăciei”, a remarcat expertul.
Valeriu Prohniţchi a menţionat că, dacă ajungem să ne confruntăm cu o sărăcie în masă, sunt posibile mai multe scenarii. Dacă Rusia şi UE îşi revin economic, în Moldova se va intensifica emigrarea, în special a tinerilor, aceasta va crea o presiune pe finanţele publice, iar elitele publice vor deveni şi mai corupte. Alt scenariu e că economia Federaţiei Ruse şi cea a UE rămân anemice, atunci în Moldova este posibil să rămână sistemul politic oligarhizat pe care îl avem astăzi, va fi compromisă ideea de democraţie şi ideea de independenţă, oamenii vor dori să renunţe la independenţă numai ca să aibă venituri pentru a exista fizic, nu este exclus să apară noi focare de separatism. Un alt scenariu este apariţia unui „erou naţional”, care va mătura oligarhii, va introduce o guvernare mai excesivă, va reduce mita din spitale şi şcoli, dar o va centraliza, şi e probabil ca eroul să devină un „tătucă”.
Expertul menţionează că sărăcia poate fi redusă de jos în sus şi invers. Scenariul de jos în sus constă în faptul că oamenii îşi iau soarta în mâini, că societatea civilă îşi revizuieşte rolul. De sus în jos va fi posibil dacă donatorii îşi revizuiesc strategia faţă de ţară.
Sursa: IPN
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
