Până în prezent, CEDO a pronunţat trei decizii de scoatere de pe rol dintr-un set de opt cereri comunicate guvernului. Pe prima din cauze (Cazacu c. Moldovei, decizie pronunţată la 2 iunie 2009), Procuratura Generală, la sfârşitul anului trecut, a iniţiat acţiunea de regres şi a trimis dosarul în instanţă, acum dosarul fiind în fază de examinare. „La 03.12.2009 Procuratura Generală a înaintat în Judecătoria Buiucani cerere privind încasarea în ordine de regres de la Victor Ţvircun (ex-ministrul Educaţiei RM) a sumei de 47762,70 lei (echivalentul a 3000 euro – n.r.)”, se spune în demersul procurorilor. Al doilea caz (Sandu c. Moldovei, decizie pronunţată la 2 februarie curent) se află în examinare la Procuratura Generală şi, cel mai probabil, după ce procurorii vor stabili vinovăţia personală a ex-ministrului, vor iniţia o altă acţiune de regres. În cazul Sandu, ca şi în cazul Cazacu statul a achitat câte 3000 de euro reclamanţilor. Recent, la 16 martie, CEDO a emis a treia decizie de radiere de pe rol în cazul Lazo c. Moldovei, în ultimul caz guvernul trebuie să achite reclamantului 400 euro. În viitorul apropiat urmează să fie pronunţate deciziile în alte cinci dosare în care este vizat ex-ministrul Victor Ţvircun. „În aceste cauze guvernul nu a fost de acord, afirmând că cel puţin parţial hotărârile au fost executate”, susţine Vladimir Grosu.
Victor Ţvircun este unul dintre puţinii demnitari de stat care s-a considerat cândva mai presus de lege şi care va fi obligat acum să restituie statului banii plătiţi reclamanţilor. „Procuratura Generală ar vrea să iniţieze mai multe acţiuni de regres, dar cadrul normativ nu permite asta”, spune Igor Serbinov, adjunctul procurorului general. Conform procedurilor, agentul guvernamental la CEDO înştiinţează Procuratura Generală despre toate cauzele pierdute la Strasbourg ca aceasta să verifice şi să stabilească vinovăţia persoanelor care au dus la condamnarea statului. După care, PG iniţiază procedura de regres şi trimite dosarul în judecată, care va stabili, printr-o decizie definitivă, vinovăţia persoanei implicate. „În cazul neexecutării hotărârilor judecătoreşti, în care se acţionează cu o anumită intenţie, legislaţia este mai clară, iar procuratura are mâinile dezlegate. Există însă foarte multe dosare în care PG nu ştie pe cine să tragă la răspundere”, a adăugat Serbinov. El a dat exemplul unui dosar pierdut la CEDO pe dreptul la un proces echitabil, judecat în toate trei instanţe naţionale, plus Plenul Curţii Supreme, care menţin decizia primei instanţe. O altă problemă vizează judecătorii care se fac vinovaţi de pierderea dosarelor la CEDO. Pentru a iniţia procedura de regres pe numele lor, PG cere avizul Consiliului Superior al Magistraturii, care de multe ori avizează negativ şi procedura de regres se termină aici.
Pe durata exercitării funcţiei de ministru, Ţvircun a concediat câteva zeci de angajaţi ai ministerului. Ulterior, aceştia au atacat în judecată decizia conducerii ministerului, iar instanţa i-a repus în funcţie, obligând statul să le achite salariile pentru lipsa forţată de la serviciu şi daunele morale, numai că ministrul a refuzat să execute hotărârile. Unele din dosare au ajuns la CEDO, iar acum fostul ministru culege roadele.
Amintim că, de mai bine de un an, Victor Ţvircun este directorul Institutului de Integrare Europeană şi Ştiinţe Politice al AŞM. Potrivit surselor noastre, Ţvircun este propus de actuala guvernare pentru postul de ambasador în Azerbaidjan.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
