Retorica lui Vladimir Putin față de declanșarea unui război nuclear a apărut de mai multe ori în discursul președintelui rus, în timpul conflictului din Ucraina.
Experții au dezvăluit secretul liderului de la Kremlin, ascunzătoarea acestuia în cazul unui Armageddon, o confruntare apocaliptică pe glob: undeva în munții Ural, într-un buncăr ascuns de ochii lumii.
Însă, dacă pe moment buncărul din munții Urali l-ar putea salva pe Vladimir Putin de la moarte, acesta i-ar oferi doar o „protecție împotriva exploziei” limitată, apreciază Thom Davies, profesor la Universitatea Nottingham din Marea Britanie, potrivit Newsweek, citat de Ziare.com.
Lanțurile muntoase în general sunt considerate locații bune pentru a construi refugii nucleare. Pantele înalte și văile joase ale unei regiuni muntoase ajută la absorbția căldurii și luminii din mingile de foc ale unei explozii nucleare, precum și a radiației inițiale.
În plus, pământul însuși va absorbi, de asemenea, radiația și explozia, așa că este de preferat să fii în subteran: radiația poate fi redusă cu un factor de 10, în subsoluri în comparație cu nivelurile de la etajele supraterane.
În consecință, însă, ascunderea sub un munte nu poate dura pentru totdeauna, iar lumea exterioară poate fi de nerecunoscut și de nelocuit, în funcție de amploarea războiului nuclear.
„În cazul unui război nuclear intercontinental — în timp ce terenul muntos ar oferi o „protecție împotriva exploziei” limitată, nici măcar un lanț de munți nu l-ar salva pe președintele rus de consecințele pe termen lung ale distrugerii nucleare. Nu există nicio ascundere de Armagheddon-ul planetar și ecologic, provocat de un conflictul nuclear pe scară largă”, a declarat profesorul Thom Davies.
Cu toate acestea, Rusia a pus bazele buncărelor și refugiilor din munții Urali, care datează din Războiul Rece și Al Doilea Război Mondial, a spus Davies, făcându-le un loc logic pentru adăpostul lui Putin.
„Președintele rus are acces la o infrastructură uriașă de buncăre nucleare și instalații militare care datează din timpul Războiului Rece. Este probabil ca Munții Urali să fie un astfel de loc – și acești munți în special au jucat de mult timp un rol geopolitic strategic pentru Rusia, începând cu cel de-Al Doilea Război Mondial, când industria a fost mutată la est de Urali din părțile de vest ale Uniunii Sovietice în timpul Operațiunii Barbarossa.
De fapt, regiunea Urali a fost gazdă și a dezastrului de la Kyshtym din 1957, care a fost al treilea cel mai grav accident nuclear din lume (după Fukushima și Cernobîl)”, a spus expertul britanic.
„Dacă lui Putin îi este frică de ceva, probabil că nu este de un război nuclear. La urma urmei, el este singura persoană care ar activa lanțul de evenimente care ar duce la conflict nuclear – și deși a amenințat public acest lucru (în septembrie, după anexarea a patru regiuni Ucrainei), un astfel de eveniment atomic rămâne puțin probabil.
De ceea ce președintelui rus îi este mult mai frică – și a fost de ani de zile – este o revoltă populară împotriva conducerii sale din interiorul Rusiei, așa cum s-a văzut în alte țări ex-sovietice în ultimele decenii”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
