Gheorghe Arpentin, directorul general al Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), a declarat că circa o sută de mii de oameni au participat în aceste două zile sărbătoarea vinului. „Din aceștia, 12 mii au vizitat vinăriile. Un mare succes a avut-o Școala Vinului, unde peste 450 de consumatori au învățat arta degustării și consumului moderat al vinului. Fiecare vinărie a organizat școli la care au participat peste 500 de persoane. În aceste două zile, au fost consumate 115 mii de sticle de vin și lansate 22 produse noi de vin. Totodată, am promovat intens vinurile certificate cu Indicație Geografică Protejată din Moldova”, a declarat directorul în cadrul unei conferințe de presă.

Mai mult, Gheorghe Arpentin spune că s-a pus foarte mult accentul pe educarea consumatorului de vin. „Consumatorul trebuie să fie luat în serios, să nu fie lăsat în voia sorții și să cunoască vinurile locale. Dacă până acum ne-am ocupat mai mult de exporturi, piața internă am lăsat-o baltă. Evenimentul a promovat consumul moderat și responsabil de vin. Noi insistăm că vinul trebuie degustat, dar nu băut. Degustăm mai multe vinuri și nu ne oprim numai la unul singur ca să-l bem cu căldarea”, a afirmat Gheorghe Arpentin pentru ziarul TIMPUL.

Calitatea vinului a crescut semnificativ după embargo

Ilie Gogu, producătorul „Gogu winery” din Căușeni spune că țara noastră altceva nu poate oferi turiștilor decât turismul vinicol și gastronomic. „În acest an ne-au vizitat mulți turiști, ceea ce ne bucură. Devine totuși o sărbătoare ce ne caracterizează și ceea ce este specific pentru Moldova – producerea vinului. La Sărbătoarea Vinului ne-am promovat și am avut vânzări. Chiar dacă facem cantități limitate, din anul viitor vom exporta vinul, căci până acum vindeam doar pe piața internă. Acum lucrăm în această direcție participând la diferite expoziții internaționale în Germania, în România și în alte țări unde ne promovăm produsele”, mărturisește Ilie Gogu.

Vinificatorul face și o comparație între vinul pe care îl oferă și cel care se produce acasă. „Un alt concept de băutură este făcut acasă. De obicei, ei cred că doar vinul lor este cel mai bun. Dar noi îl producem profesionist și tratăm subiectul într-un mod mai larg. Este o mare diferență între vinul de acasă și cel făcut într-o vinărie, astfel, vinul fiecăruia este de calitatea celor cale îl produc. Unii au studii în domeniu, alții nu. Oarecum, vinăriile și-au schimbat viziunea și calitatea după 2006 de când s-a pus embargo în Rusia”, susține producătorul „Gogu winery”. Vinăria a lansat în anii trecuți mai mult de zece mii de sticle de vin propriu, de soiuri europene – „Merlot”, „Rose”, „Sauvignon”.

„Vinăria Hâncești” exportă 98 la sută din vinuri

Nicolae Șterbeț, directorul societății„Vinăria Hâncești” se poate lăuda cu faptul că circa 98 la sută din vinul fabricii este exportat în Uniunea Europeană, Ucraina, Belorus și Kazahstan. „Partener fidel care ne susține încă de la început este Cehia. Ca să fim corecți, un vin roșu abia începe să se formeze în doi ani. Pe lângă aceasta, noi mai producem vinuri albe de calitate, spumante, demidulci și brut. Plănuim în primăvară să lansăm un vin „rose”. De fapt, ne dorim ca în primăvara anului 2017 să ieșim pe piața internă cu produse noi. Va fi o ieșire masivă”, spune vinificatorul.

Chiar dacă „Vinăria Hâncești” este una veche, vinificatorul spune că astfel compania s-a reformat în 2014 atunci când s-au schimbat proprietarii. „Ce avem astăzi este construit pe baza vechii fabrici „Vitis-Hâncești”. Dar acum suntem una dintre companiile care fac foarte mari investiții în tot ce e legat de reutilarea întreprinderii și de sporire a calității vinului”, susține noul proprietar Nicolae Șterbeț.

Bărbatul crede că populația a început să aprecieze vinurile îmbuteliate și produse de vinificatorii autohtoni. „Consumatorii au început să înțeleagă ce înseamnă un vin corect, un vin nobil. Vinul nu este servit pur și simplu ca un produs, nu este o parte materială a mesei, este mai mult o parte rituală a acestui moment. Prin urmare, nu se mai face vin acasă și sătenii vând strugurii. În ultima perioadă am observat că în regiunea Hâncești, persoanele care au struguri tehnici calitativi le vând către întreprinderea noastră. Acești bani îi folosesc în altă parte și nu mai țin vinul în beci sau să-l vândă la pahar”, mărturisește Nicolae Șterbeț.

Oamenii nu au bani de lapte, dar de vin nici atât

Diana Lazăr, vicedirectorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova spune că Ziua Națională a Vinului și-a îndeplinit scopurile principale. „Fiind parteneri strategici ai evenimentului am organizat „școala vinului”, diferite master classuri, seminare, degustări ghidate de profesioniști prin intermediul cărora consumatorii au fost inițiați în regulile și cultura vinului. Obiectivele principale au fost promovarea culturii vinului și a produsului național cu tot cu tradiții și promovarea turismului receptor în Moldova, în special cel vinicol”, concluzionează Diana Lazăr.

Femeia povestește și despre „Drumul Vinului”, excursiile care s-au organizat din capitală spre vinăriile din țară. „Am constatat că interesul a crescut practic de trei ori față de edițiile anterioare. Fluxul mare de turiști demonstrează că se apreciază foarte mult această sărbătoare și că ea trebuie păstrată, nicidecum nu trebuie anihilată sau transportată în alte colțuri ale țării. Până la urmă, promovarea este extrem de importantă, pentru că în Republica Moldova se consumă doar 2,5 l de vin pe cap de locuitor, dar băuturile alcoolice tari se beau mai mult de 30 de litri pe an, pe cap de locuitor. Spre comparație, în Franța se bea până la 60 de litri de vin anual, pe cap de locuitor”, opinează vice-directorul Proiectului.

Diana Lazăr încearcă să convingă că avem nevoie de Ziua Națională a Vinului, ca să nu ajungem să trăim pe banii „gasterbeiterilor” și să cumpărăm produse străine. „Industria aceasta poate aduce foarte mulți bani țăranilor cu vii, însă nu se poate dezvolta suficient. În câțiva ani noi o să ne trezim inundați de vinuri din Italia, din Franța, din Spania, pe când vinurile noastre sunt mult mai calitative decât cele italiene vândute în Moldova. Și sunt mai bune decât vinurile făcute în condiții casnice. De fapt, alta e realitatea persoanelor care produc acasă, pentru că în primul rând ține de tradiție dar și de imposibilitatea de a achiziționa o sticlă de vin bun. Oamenii nu-și vor permite să-și cumpere o sticlă de vin bun pentru că nu are bani de lapte, de pâine. Ei preferă să-și facă vin acasă din cei doi butuci pe care îi are în grădină”, mărturisește Diana Lazăr, vice-directorul Proiectului de Competitivitate al USAID Moldova.

Conform legislației în vigoare, vinul nu este considerată o băutură alcoolică, ci un produs care conține alcool.

Principalele piețe de desfacere a vinului îmbuteliat, conform Oficiului Național al Viei și Vinului, în ordine descrescătoare sunt: Polonia, România, Cehia, China, Rusia, Belorus, Kazahstan și altele. 17 la sută din vinurile Moldovei ajung în Polonia, 14 la sută în România, iar 11 la sută ajung în Rusia.

Foto: facebook.com/WineOfMoldova