Vorbitorii de rusă vor să cunoască limba română: „Înainte ne revoltam, dar acum ni se pare normal”

Fie că au nevoie să cunoască limba de stat pentru a putea avansa în carieră, fie pentru a putea comunica cu rudele și prietenii, cert este că tot mai mulți alolingvi frecventează cursurile de limba română. Cu toate acestea, deocamdată, rata de cunoaștere a limbii oficiale, printre minoritățile naționale, rămâne a fi redusă.

„Biroul Relațiilor Interetnice (BRI) a solicitat informaţii de la administraţiile publice locale despre cât de mare este necesitatea studierii limbii de stat, câtă lume vrea să studieze limba română. Și practic, cu excepția a câtorva raioane unde preponderent se vorbește româna, aproape toate celelalte raioane şi-au manifestat interesul pentru astfel de cursuri”, a remarcat Ludmila Burlaca, șefa Direcției relații interetnice și funcționarea limbilor din cadrul BRI. Potrivit ei, în ultimii ani a crescut interesul pentru limba română şi, în special, tinerii solicită aceste cursuri. „Se adresează la BRI tineri din organizaţiile etnoculturale, care vor să studieze limba de stat. Și chiar se vede în timpul manifestaţiilor pe care le organizăm că se străduiesc să însușească limba, dar încă sunt multe rezerve”, a subliniat Ludmila Burlaca.

În 2008, BRI în parteneriat cu Asociaţia Naţională a Trainerilor Europeni din Moldova (ANTEM) și cu susținerea financiară a Înaltului Comisar pentru Minorităţile Naţionale OSCE de la Haga a lansat Programul de Instruire Lingvistică pentru Minorităţile Naţionale din R. Moldova. Recent programul a fost extins pe o perioadă de încă doi ani, timp în care aproape 400 de funcționari publici din 13 localităţi ale republicii urmează să studieze limba română.

„De cinci ani, de când ANTEM-ul lucrează în acest domeniu, în cadrul programului au fost instruiți peste două mii de alolingvi. Iniţial proiectul a fost axat pe sudul Moldovei, dat fiind faptul că başkanatul Găgăuziei a fost cel mai insistent dintre administraţiile publice locale şi centrale în privința proiectelor de instruire și a vizat doar funcţionarii publici. Ulterior, treptat am majorat numărul beneficiarilor şi categoriile de persoane care puteau fi instruiți gratuit”, a subliniat Lucia Cucu, director ANTEM. Astfel, funcționarii publici, cadrele didactice, polițiștii, medicii, asistenți sociali, economiști sau juriștii din toată republica pot studia gratis limba română, iar cei din sistemul nebugetar achită doar 30% din valoarea cursului. Potrivit realizatorilor proiectului, o bună parte dintre beneficiari au nevoie cel puțin de cunoştinţe elementare ca să poată să recepţioneze o anumită informaţie în limba română şi să răspundă la mesaj.

Datele unui sondaj realizat de ANTEM în rândul absolvenților programului de instruire lingvistică arată că 27% din beneficiari au venit la cursurile de română, pentru că vor să cunoască limba ţării în care trăiesc, 22 la sută din respondenți spun că vor să vorbească limba fluent, iar fiecare al cincilea cetățean al R. Moldova care studiază limba română a decis să facă acest lucru pentru a înţelege ce vorbesc colegii și prietenii lui. Totodată, 18 la sută din respondenți spun că necunoașterea limbii le împiedică avansarea în funcție și de aceea au hotărât să studieze limba de stat, iar alte 13% din beneficiari au declarat că posedarea limbii de stat este o necesitate de serviciu. „Au fost și persoane care ne-au declarat că copiii învaţă în şcoli cu predare în limba română, şi ei nu pot să-i ajute, de aceea s-au înscris la cursuri de limba română”, a remarcat Lucia Cucu.
De asemenea, în această toamnă ANTEM a lansat în sudul republicii un alt curs de instruire în limba română, proiectul pilot „Integrarea tinerilor în societate prin instruire la distanţă”. „Pentru că anul acesta au fost numeroase cazuri când tinerii nu au putut să susţină bacalaureatul la română, am iniţiat un proiect de instruire la distanţă unde vor fi implicaţi 60 de tineri care vor însuși limba română de sine stătător, asistați fiind doar de calculator. E un soft care oferă posibilitatea beneficiarului să studieze individual gramatica, lexicul, simplu şi uşor”, a notat directorul ANTEM. Potrivit ei, un asemenea curs este convenabil, mai ales pentru cei care au un program mai rigid și nu pot merge la cursuri.

În curând Guvernul ar urma să aprobe un nou program de instruire lingvistică planificat pentru perioada 2013-2015. „Este un program de stat care ar asigura condiţiile necesare pentru studierea şi aplicarea limbii oficiale în R. Moldova de către cetăţenii alolingvi, inclusiv de către funcţionarii publici şi aleşi locali. Instruirea lingvistică este obiectivul principal în activitatea BRI. Noi ne dorim ca spre sfârşitul anului 2015, circa 70% din populaţia alolingvă adultă să cunoască deja limba română”, a declarat pentru TIMPUL Ludmila Burlaca, şefa Direcţiei relații interetnice și funcționarea limbilor.

Proiectul dat vizează realizarea unei serii de acțiuni precum remedierea sistemului de predare, învăţare a limbii oficiale de stat pentru cetăţenii alolingvi, instruirea şi reciclarea profesorilor implicați în învăţământul prin cursuri pentru alolingvii adulţi. De asemenea, proiectul prevede evaluarea, monitorizarea şi certificare nivelului de cunoaştere a limbii române de către alolingvi.

Nu doar cursurile de română gratuite suscită interesul etnicilor ruși, găgăuzi, bulgari sau ucraineni, care locuiesc în Moldova. Potrivit Svetlanei Antipova, de la International Language Training Center (ILTC), cu fiecare semestru crește tot mai mult numărul celor care solicită cursuri de română. „Cele mai populare cursuri sunt cele de limba engleză, apoi germana, după care cursurile de limba română. Acestea se bucură de popularitate, deoarece persoanele adulte care vorbesc doar rusa recunosc că nu se pot angaja la serviciul dorit şi vin la noi ca să facă studiile”, a conchis Svetlana Antipova. Potrivit ei, cursurile de limba română sunt solicitate atât de persoane vorbitoare de rusă, cât şi persoane vorbitoare de alte limbi care locuiesc aici. Totuşi, marea majoritate a lor sunt vorbitorii de limba rusă.

În cadrul unei vizite la ILTC, i-am întrebat pe câțiva studenți de la cursul de română ce i-a făcut să solicite un asemenea curs, și iată ce ne-au răspuns:

Ludmila, moldoveancă

Am prieteni care vorbesc numai limba română, deci pentru mine acest curs este necesar, și la serviciu la fel. De asemenea, am doi nepoţei la grădiniţă românească şi, ca să pot vorbi cu ei, trebuie să cunosc româna. Ei de acolo vin cu multe cunoştinţe de limba română, iar eu trebuie să le răspund destoinic, la fel, în limba română.

Consider că statul nu face destul pentru a integra lingvistic minorităţile naţionale, pentru că în şcoli şi licee româna se predă foarte prost și copiii termină școala fără să știe limba. Pentru că în Moldova este şi limba română, şi a doua limbă – rusa, copiii ar trebui să fie obligaţi să cunoască limba de stat şi a doua limbă de stat limba rusă. Nu trebuie să li se ofere diplomă de bacalaureat până elevii nu vor şti aceste două limbi. Ar fi bine ca la televizor să fie organizate cursuri de română, cum înainte se făceau mici lecţii de engleză, ca vorbitorii de rusă să însuşească mici dialoguri pe care să le poată utiliza în viaţa cotidiană.

Jacob, american

Am venit să muncesc aici, în Moldova, iniţial am învăţat limba rusă, pentru că am crezut că voi sta în sudul ţării, şi am aflat că acolo limba rusă este mai uzuală, dar ulterior am înțeles că trebuie să cunosc și limba română. De două luni deja învăț româna.
Elena, moldoveancă

Învăţ limba română, probabil, pentru că trebuie s-o cunosc. Acum au crescut generaţii care nu ştiu limba rusă, ceea ce este normal, şi să comunici a devenit mai greu, mai ales în structuri de stat unde funcţionarii mai tineri nu cunosc limba rusă. De aceea trebuie să o cunoşti. Şi nu în ultimul rând, vreau să le demonstrez rudelor mele că şi eu pot să vorbesc în limba română. Ei toţi pot, dar eu nu.

Statul, de fapt, nu creează condiții atractive pentru noi ca să studiem limba de stat, ci, prin condițiile create ne obligă s-o facem. Dar în fine, noi trăim în R. Moldova şi trebuie să cunoaştem limba de stat. Înainte ne revoltam, dar acum ni se pare ceva normal. Trebuie să cunoaştem, aşa că vom învăţa limba încetişor.

Carlo, italian

În Moldova limba de stat este limba română, dar situația este cam confuză cu limba rusă. În Italia există 21 de dialecte separate, dar toată lumea vorbeşte italiană, iar în Moldova este confuză situația. Eu cred că este important ca fiecare cetățean să cunoască limba de stat. Limba rusă este important să fie ştiută de populaţie, însă ea nu ar trebui să se regăsească în ziare şi reviste sau la televiziunile naţionale.