În total, aeroporturile din lume au suspendat circa 20.000 de curse. Zeci de mii de pasageri au rămas blocaţi în aeroporturi. Cel puţin până astăzi, 19 aprilie, spaţiul aerian a fost închis total în Austria, Belgia, Bosnia-Herţegovina, Cehia, Danemarca, Elveţia, Estonia, Finlanda, Germania, Irlanda, Letonia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ucraina, Ungaria, Bulgaria şi Spania.
Autorităţile din România au avertizat populaţia să nu intre în panică, deoarece, în cenuşa vulcanică nu există cianuri. Exista însă mulţi oxizi ai metalelor grele care ar putea fi periculoşi. Autorităţile din Islanda au anunţat că vântul va mai bate cel puţin patru-cinci zile spre Europa, ceea ce poate determina perturbarea traficului aerian şi săptămâna curentă. Mai mult, vulcanul din Islanda şi-ar fi intensificat activitatea, existând temeri că se va produce o nouă erupţie urmată de un nou nor de cenuşă în atmosferă.
Norii de cenuşă vulcanică reprezintă un real pericol pentru aviaţie, nu numai din cauză că reduc vizibilitatea. Ei conţin particule de roci şi silicaţi, care au un efect abraziv şi pot afecta sistemele aeriene de control şi motoarele aparatelor de zbor.
Fostul pilot britanic Eric Moody îşi aminteşte, pentru publicaţia Sky News, cum a trăit o experienţă similară în 1982, când pilota un Jumbo 747 de la Kuala Lumpur la Perth (Australia), iar norul de cenuşă se afla chiar deasupra vulcanului Java. „A fost înfricoşător, toate motoarele s-au oprit pentru 14-15 minute şi nici măcar nu ştiam ce se întâmplă. Era întuneric, iar in jurul avionului se formase efectul St. Elmo’s, de parcă aeronava luase foc. Să zbori cu avionul printr-un nor de cenuşă este la fel de periculos ca şi zborul cu gheaţă pe avion”, afirmă fostul pilot.
De asemenea, norii de sulf pot persista în atmosferă luni şi ani întregi, în funcţie de gravitatea şi de durata erupţiei. Un efect distrugător l-ar putea avea ploile acide.
