ZECE ZILE CARE AU CUTREMURAT BASARABIA

14 martie 1918
Ziarul România Mare (Chişinău) publică un proiect al Constituţiei Republicii Democratice Moldoveneşti, compus din 10 părţi, incluzând 81 de articole, elaborat de Comisia Juridică.
Demisionează guvernul Alexandru Averescu şi intră în scenă guvernul Alexandru Marghiloman.

16 martie 1918
Sfatul Ţării protestează împotriva amestecului Ucrainei în treburile interne ale Republicii Democratice Moldoveneşti. Ucraina formula pretenţii teritoriale nejustificate, asupra judeţelor Hotin şi Cetatea Albă.

1918, martie 16 (st.v.).
Telegrama trimisă de ministrul de Externe al Republicii Ucraina, Golubovici, guvernelor German, Austro-Ungar, Turc, Bulgar şi Român

Către guvernul german, Austro-Ungar, Turc, Bulgar şi Român.
Prin aceasta cu onoare vă aduc la cunoştinţă că Consiliul Miniştrilor poporului Republicii Poporane Ucrainene găseşte necesar să informeze Guvernul Imperial German asupra următoarelor:
Guvernul ucrainean este adânc interesat de soarta unei regiuni limitrofe a Republicii Ucrainene, de Basarabia. Cu toate că regiunile locuite de către două popoare dominante, acel ucrainean şi cel moldovenesc, se întrepătrund, nu încape nicio îndoială, că în partea de nord a teritoriului Basarabiei locuiesc cu preferinţă ucraineni, iar în cea de sud (între gurile Dunării şi Nistrului şi litoralul Mării Negre) ei au o majoritate relativă. Astfel că Basarabia, din punct de vedere etnografic, economic şi politic, formează o unitate indivizibilă cu teritoriul Ucrainei.
Posedând o bună parte din litoralul Mării Negre, în partea de vest a căruia se găseşte un centru economic important, Odesa, cu care este legată toată Basarabia de Sud, guvernul ucrainean crede că orice schimbare a fostei graniţe româno-ruse, în special în părţile ei de nord şi de sud, ating adânc interesele politice şi economice ale Republicii Ucrainene.
…Preşedintele Consiliului Miniştrilor Poporani şi ministrul de Externe,
V. Golubovici

1918, martie 16 (st.v.).
Nota trimisă de Guvernul Republicii Poporane Moldoveneşti Republicii Ucrainene
Sfatul Ţării, Parlamentul Republicii Moldoveneşti, aflând despre tendinţele Ucrainei asupra unor părţi ale Republicii Moldoveneşti, în special asupra unei părţi a ţinuturilor Hotinului şi Cetatea Albă, îşi exprimă faţă de Guvernul Republicii Ucrainene, Rada Centrală şi întreg poporul ucrainean protestul său energic împotriva tentativelor asupra drepturilor de autodeterminare a poporului moldovenesc şi a altor popoare, locuitoare pe teritoriul fostei gubernii a Basarabiei.
…Sfatul Ţării îşi exprimă convingerea fermă şi credinţa nestrămutată că poporul ucrainean eliberat nu va vroi să sugrume politiceşte şi economiceşte popoarele libere ale Republicii Moldoveneşti.
Pentru conformitate,
Secretar al Sfatului Ţării,
B. Epuri

23 martie 1918
La insistenţa Blocului Moldovenesc, I. Inculeţ, D. Ciugureanu şi C. Stere, sosit de la Bucureşti, se deplasează la Iaşi unde, în incinta Palatului Sturdza, discută cu reprezentanţii guvernului român problema unirii Basarabiei cu România. Delegaţia basarabeană îl invită pe Alexandru Marghiloman, primul-ministru al României, la Chişinău.

26 martie 1918
Soseşte la Chişinău primul-ministru al României Alexandru Marghiloman însoţit de ministrul de război Constantin Hârjeu şi de alţi demnitari. Primul-ministru român duce tratative cu membrii guvernului basarabean, cu reprezentanţii fracţiunilor din Sfatul Ţării, cu reprezentanţi ai clerului, ai marilor proprietari, ai altor pături sociale pentru a se edifica asupra atitudinii acestora faţă de problema unirii Basarabiei cu România.

27 martie 1918
Sfatul Ţării votează Actul Unirii Basarabiei cu România. Şedinţa şi-a început lucrările la ora 1615, sub conducerea lui Ion Inculeţ, şi s-a încheiat la 1920.

PROCESUL-VERBAL AL ŞEDINŢEI SFATULUI ŢĂRII DIN 27 MARTIE 1918
(din ruseşte)
„Şedinţa se deschide la orele 4 şi 15 min.p.m. sub preşedinţia lui I.C. Inculeţ în prezenţa următorilor membri ai Prezidiului: P.N. Halippa, B.M. Epuri, C.P. Misircov, I.A. Buzdugan.

În sală sunt prezenţi: toţi membrii cabinetului Republicii Moldoveneşti, primul-ministru al cabinetului d.Marghiloman, d.Stere, ministrul de Război Hârjeu, anturajul primului-ministru şi alţi mulţi reprezentanţi ai Guvernului Român.

(…) La tribună se urcă primul-ministru Marghiloman, întâmpinat cu aplauze furtunoase. Când acei prezenţi în sală s-au liniştit, primul-ministru s-a adresat către ei în limba românească cu o cuvântare, în care a declarat:
„Marea şi sfânta problemă, de care s-a călăuzit un întreg partid politic în România, problema unirii Basarabiei la sânul patriei-mame, a României, a fost pusă pentru prima dată la ordinea zilei în toate dimensiunile ei în ziua proclamării independenţei Republicii Moldoveneşti; iar în timpurile de faţă această problemă este scoasă la iveală şi mai pronunţat mulţumită mersului istoric al lucrurilor şi însuşi Sfatului Ţării.
În vremurile de restriște ale Republicii Moldoveneşti, când tânărul guvern s-a adresat României după ajutor, ea, ca mamă iubitoare, care a auzit vocea cunoscută a copilului său, n-a întârziat să vină în ajutorul ei. Toate clasele sociale, toate partidele, ca unul s-au grăbit să vină acolo, unde-i chema datoria şi vocea sângelui. Şi iată că astăzi noi culegem roadele muncii domniilor voastre, fii adevăraţi ai poporului, şi patrioţilor, care au muncit pentru folosul şi mărirea poporului nostru şi a întregii Românii.

Cu o atenţie încordată cercurile politice ale României urmăreau ce se face pe partea cealaltă a Prutului şi, când s-a ivit pericolul, care ameninţa integritatea Republicii, România înrudită s-a grăbit cu ajutorul, ca să garanteze integritatea şi nedespărţirea acestei ţări.
La conferinţa de pace din Bucureşti am lămurit condiţiunile, prin care s-ar putea păstra integritatea şi nedespărţirea Basarabiei, şi eu m-am grăbit să vin aci, în mijlocul domniilor voastre.

Din constatările şi tratativele cu reprezentanţii diferitelor fracţiuni şi partide ale parlamentului, eu am înţeles dorinţele şi cerinţele dictate de vremuri şi împrejurări, pe care noi trebuie să le îndeplinim în conformitate cu obiceiurile locale, moravurile, libertăţile şi drepturile câştigate de domniile voastre şi care nu sunt în contrazicere cu interesele marii, unitei şi nedespărţitei Românii.

Unirea Basarabiei cu România trebuie să se facă cu condiţiunea păstrării particularităţilor locale ale acestei ţări. Dar să trec din domeniul dorinţelor la fapte ceva mai reale, să-mi daţi voie să dau citire declaraţiei Guvernului Român”, – termină cuvântarea sa primul-ministru şi trece la citirea în limba românească a declaraţiei:
„Sfatul Ţării de astăzi va rămâne numai pentru rezolvarea chestiunii agrare potrivit cu nevoile poporului. Guvernul va prezenta adunării constituante, la care vor lua parte şi reprezentanţii aleşi ai Basarabiei, normele stabilite de Sfatul Ţării, care vor rămâne până la rezolvarea acestei chestiuni de către adunarea constituantă.

Basarabia îşi păstrează autonomia provincială având Sfatul său provincial (dieta), ales în viitor pe baza votului universal, direct, secret cu organul său executiv şi cu administrarea proprie.

Acest Sfat provincial (dieta) votează bugetul local şi controlează organele autoadministrării orăşeneşti şi a zemstvei.
Organul lui executiv numeşte funcţionarii instituţiilor administrative locale. Funcţionarii locali se numesc de către guvern.
Recrutarea armatei se face pe aceleaşi baze ca şi în întregul regat, teritorial.

Legile existente şi autoadministrarea locală (orăşenească şi a zemstvei) vor rămâne şi nu vor putea fi schimbate de către Parlamentul Român, până când la lucrările lui nu vor lua parte şi reprezentanţii Basarabiei.

Drepturile câştigate de către minorităţile din Basarabia se vor păstra.
Guvernul propune, ca în Consiliul de Miniştri al României să intre şi doi reprezentanţi ai Basarabiei, aleşi de Sfatul Ţării existent.
Basarabia trimite în Parlamentul Ţării un număr de reprezentanţi, proporţional cu numărul populaţiei. Ei vor fi aleşi în cameră potrivit legii generale electorale; în Senat – potrivit regulilor, care vor fi stabilite de către adunarea constituantă.

Votul universal, egal, direct şi secret va servi ca bază pentru alegerile din Basarabia în volosti (plăşi), sate, oraşe şi zemstve.
Libertatea individuală, libertatea cuvântului, a presei, cugetului şi adunărilor şi toate libertăţile cetăţenilor se garantează de către Constituţie pentru Basarabia, ca şi pentru întreaga ţară.

Toate infracţiunile săvârşite până acuma împotriva legilor din motive politice în timpurile tulburi ale transformărilor vor fi amnistiate.
După unirea Basarabiei, ca a unei fiice cu patria-mamă România, Parlamentul va hotărî convocarea neîntârziată a adunării constituante, în care vor intra proporţional cu populaţia şi reprezentanţii Basarabiei, aleşi pe baza dreptului general electoral pentru a introduce în Constituţie de comun acord principiile şi garanţiile arătate mai sus”.

După ce a terminat citirea, primul-ministru a declarat că el ar dori ca parlamentul să poată discuta cu toată libertatea propunerea Guvernului Român şi de-aceea el cu reprezentanţii săi părăseşte sala.

În aplauzele furtunoase ale întregii săli, oaspeţii români părăsesc parlamentul.
Preşedintele Inculeţ: Domnilor deputaţi, eu am avut fericirea să fac revoluţia rusă la Petrograd, unde am văzut, că în toate organizaţiile democratice şi revoluţionare, care s-au creat acolo, cei mai doriţi oaspeţi au fost emigranţii. Eu cred că reîntoarcerea mucenicului regimului ţarist, a luptătorului pentru idealurile cele mai frumoase, a profesorului Stere nu poate fi trecută cu tăcerea, şi eu propun să-l primim în mijlocul nostru, ca pe deputatul nostru (aplauze furtunoase pe toate băncile).

Toţi deputaţii se scoală în picioare şi-l ovaţionează lung şi furtunos pe profesorul Stere.
În strigătele „Trăiască profesorul Stere” şi în aplauzele necontenite ale întregii săli, profesorul se urcă la tribună şi mulţumeşte adunării…
…Preşedintele: „Propun să se voteze nominal chestiunea – să se facă votarea deschis sau secret”.
Rezultatul votului este următorul: pentru votul deschis s-au pronunţat 82 deputaţi, contra 27 şi 16 s-au abţinut.
Preşedintele: Pun rezoluţia Blocului Moldovenesc la vot deschis nominal.

Se votează şi după aceasta Preşedintele cu vicepreşedintele numără voturile.
Preşedintele I.C. Inculeţ: „Cu adâncă emoţiune vă aduc la cunoştinţă rezultatul votării…
…Pentru rezoluţia Blocului Moldovenesc au votat optzeci şi şase (86) deputaţi, împotrivă – trei (3); s-au abţinut treizeci şi şase (36); absenţi treisprezece (13).

Cu majoritatea de optzeci şi şase (86) voturi împotriva a trei (3) rezoluţia pentru unirea Basarabiei cu România a Blocului Moldovenesc este primită (aplauze furtunoase). Trăiască unirea cu România mamă!”
În acest timp, în sala şedinţei îşi fac apariţia oaspeţii români în cap cu primul-ministru d.Marghiloman.
Preşedintele comunică capului Guvernului Român d.Marghiloman rezultatul votului Parlamentului.
O nouă explozie de aplauze şi strigăte „Vivat!”, „Trăiască România!”.
După propunerea preşedintelui, secretarul Sfatului Ţării, deputatul Buzdugan, dă citire declaraţiei, primite de către Sfatul Ţării, în limba moldovenească, care este ascultată în picioare de toată asistenţa.
La tribună se urcă d.Marghiloman, primul-ministru al României, şi declară: „În numele poporului român şi al Regelui Ferdinand I iau act de unirea Basarabiei cu România de aci înainte şi în veci! Trăiască România Mare”, termină el (aplauze furtunoase şi strigăte: „Vivat!”, „Ura!”, „Trăiască România Mare!”, „Trăiască unirea în veci!”)
Din public se aruncă flori deputaţilor.

Preşedintele Sfatului Ţării I.C. Inculeţ pune întrebarea primului-ministru d.Marghiloman: primeşte Guvernul Român condiţiunile unirii, citite de către secretarul Buzdugan, din rezoluţia Blocului Moldovenesc, primite de către Parlament ca declaraţie a Sfatului Ţării.
Primul-ministru d.Marghiloman se urcă din nou la tribună şi declară că Guvernul Român primeşte în întregime atât litera cât şi sensul condiţiunilor unirii Basarabiei cu România pe bazele arătate în rezoluţia Blocului Moldovenesc, primite ca declaraţie a Sfatului Ţării (aplauze furtunoase şi strigăte „Ura”, „Trăiască unirea”, „Trăiască România Mare, nouă”).
Deputaţii şi publicul ovaţionează pe preşedintele I.C. Inculeţ, primul-ministru Ciugureanu şi ministrul Pelivan. Preşedintele, la orele 7 şi 20 seara, declară închisă şedinţa Sfatului Ţării.
Așa se făurește Istoria.
Preşedintele Sfatului Ţării, Inculeţ.
Secretari: B.Epuri, I.Buzdugan”.