Potrivit unui comunicat de presă al MApN, ceremonia de la Bucureşti va avea loc în Piaţa Tricolorului din proximitatea Cercului Militar Naţional şi va cuprinde o slujbă religioasă, un spectacol muzical şi un exerciţiu de tip drill-team.
Ministrul Apărării, Mircea Duşa, va participa la ceremonia dedicată Zilei Imnului Naţional la Oradea, la Statuia Ostaşului Român din Parcul 1 Decembrie.
Forţele Navale Române vor participa miercuri, alături de structuri reprezentative ale autorităţilor locale şi centrale, la ceremonii militare şi religioase organizate cu prilejul sărbătoririi Zilei Imnului Naţional, la Constanţa – faleza din faţa Comandamentului Flotei, Brăila – Piaţa Independenţei, Tulcea – Piaţa Tricolorului, Bucureşti – Piaţa Tricolorului.
Programul manifestărilor va cuprinde alocuţiuni, un concert de fanfară susţinut de Muzica Militară a Forţelor Navale la Constanţa şi defilarea Gărzilor de Onoare.
La aceste activităţi au fost invitaţi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, ai organizaţiilor neguvernamentale, militari din garnizoanele Forţelor Navale, veterani de război, cadre militare în rezervă şi în retragere, grupuri de copii etc.
Reprezentanţii MApN au declarat pentru AGERPRES că Ziua Imnului va fi marcată în garnizoanele din ţară prin ceremonia militară a ridicării drapelului şi intonarea imnului de stat, o slujbă religioasă în memoria militarilor căzuţi la datorie şi defilarea Gărzii de Onoare, dar şi prin alte programe, stabilite de organizatorii de la nivel local.
Pe 29 iulie, ca în fiecare an, în România este sărbătorită Ziua Imnului Naţional. Această zi a fost proclamată prin Legea nr. 99/1998.
La 29 iulie 1848, ‘Deşteaptă-te române!’ a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. La originea Imnului Naţional al României se află poemul patriotic ”Un răsunet” de Andrei Mureşanu, publicat în numărul iunie – iulie 1848 al suplimentului ”Foaie pentru minte, inimă şi literatură”, pe o melodie culeasă de Anton Pann. Conţinutul profund patriotic şi naţional al poeziei a fost de natură să însufleţească numeroasele adunări ale militanţilor paşoptişti, pentru drepturi naţionale, mai ales din Transilvania, Nicolae Bălcescu numind acest imn ”o adevărată Marseilleză românească”.
Imnul a fost intonat în timpul Războiului de Independenţă, în Primul Război Mondial, la Marea Unire din 1918 şi în al Doilea Război Mondial.
”Deşteaptă-te române!” a fost interzis după instaurarea regimului comunist, timp de aproape o jumătate de secol. A fost cântat, însă, în timpul revoltei de la Braşov din 15 noiembrie 1987 şi în timpul Revoluţiei din decembrie 1989.
Imediat după Revoluţia din decembrie 1989, ”Deşteaptă-te române!” a fost ales Imn Naţional al României, fiind consacrat prin Constituţia din 1991. Conform Legii fundamentale, Imnul Naţional este considerat simbol naţional, alături de drapelul tricolor, stema ţării şi sigiliul statului.
sursa: radiochisinau.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
