Dar dacă intri pe blogul lui, ai impresia ori că asta s-a întâmplat demult-demult, pe vremea când existau balauri cu trei capete, ori că nu s-a întâmplat niciodată. Doar din când în când, Baghirov trage câte-o palmă peste Moldova, aşa ca pe fundul unei amante.
Pe blogul său, Eduard Baghirov a făcut zob clasa politică de la noi. Şi asta înainte să fugă, încă de când era în închisoare. Citindu-i însemnările, am văzut că nu părea să exagereze prea mult: Moldova într-adevăr e coruptă în ultimul hal, politicienii n-au nicio treabă cu etica şi anume ei sunt de vină de starea amărâtă a ţării după tocmai 20 de ani de independenţă. Baghirov scria pe alocuri chiar înduioşător despre Moldova şi Chişinău, aproape cu dragoste şi cu ciudă că lucrurile nu merg bine. În cuvântările liderilor noştri politici Moldova arată mult mai hidos…
După ce s-a războit destul de sumar cu Zubco şi cu Lupu, pe care îi crede vinovaţi de arestarea lui, Baghirov s-a apucat de proză. În textele lui vedem un Chişinău exotic, plin de fete şi femei frumoase care îţi pică în braţe la fiecare colţ de stradă. Un oraş cu sex ieftin – un fel de Thailanda a Europei. Ai impresia că singurul lucru care într-adevăr l-a deranjat pe Baghirov pe durata detenţiei sale e abstinenţa din penitenciar. Pentru că ultimele lui proze sunt legate de sex, de iubiri neîmpărtăşite. Nu mă bag să-i caracterizez prozele din punct de vedere literar – cert e că ele aduc a romantism, cum aduc a romantism şi laudele lui faţă de măreaţa Rusie şi Putin…
Mă întreb însă un lucru, de care cred că sunteţi curioşi şi voi. Ce şanse ar fi avut nu neapărat un scriitor, ci orice cetăţean moldovean bănuit de infracţiune, de exemplu, la Moscova, să reuşească să fugă în Moldova şi aici, după ce înjură Rusia, să se apuce de scrieri erotice? Eu cred că un moldovean bănuit chiar de o infracţiune minoră ar fi expediat imediat de statul nostru, cu cătuşe gratis, înapoi în Rusia.
În schimb, ce au făcut politicienii noştri ca Baghirov să se întoarcă în Moldova pentru a se termina cercetările? Răspunsul îl ştim cu toţii: absolut nimic. Şi atunci, Baghirov nu are dreptate să-i înjure?.. Pentru toţi e clar – Baghirov a fost un ţap ispăşitor. Nu se poate ca un singur om să fie „vinovat” de distrugerile din 7 aprilie. Oricine ar fi fost în locul lui, ar fi vrut să fugă. Iar restul – restul e porno Chişinău.
