Politică

Catherine Ashton la Kiev, în încercarea de a scoate Ucraina din criză

SUA au confirmat luni că au discutat cu Uniunea Europeană (UE) despre acest ajutor, al cărui nivel nu a fost încă precizat, și că șeful statului ucrainean nu a comentat acest subiect, punând în schimb în gardă împotriva ‘extremismului’ opoziției.

Acest ipotetic sprijin american și european pentru Kiev ar avea loc ‘după formarea unui guvern tehnic și atunci când țara își va relua calea relansării economice cu ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI)’, a explicat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Jennifer Psaki.

De asemenea, este necesar ca Ucraina să se angajeze pe calea reformelor și ca violențele să înceteze, a anunțat luni serviciul de presă al lui Catherine Ashton, fără a intra în detalii. Acest ‘plan ucrainean’ ar urma să vizeze diferite sectoare ale economiei, ‘pentru a îmbunătăți lucrurile’, a declarat totuși șefa diplomației europene într-un interviu acordat cotidianului The Wall Street Journal (WSJ), adăugând că ‘cifrele nu vor fi modeste’.

Pentru moment, autoritățile ucrainene au ales să nu reacționeze. ‘Nu pot să comentez aceste declarații, pentru că nu doresc să le confirm. Nimeni nu mi-a vorbit despre aceasta’, a declarat ministrul ucrainean al afacerilor externe, Leonid Kojara, întrebat despre acest subiect în timpul unei conferințe de presă.

La rândul său, președintele Viktor Ianukovici, care și-a reluat luni activitatea, după o tăcere totală de patru zile, justificată printr-un concediu medical, a preferat să critice ‘extremismul’ manifestanților. El a acuzat opoziția de ‘incitare la ură’, motivată de ‘lupta pentru putere’, fără a preciza pe cine vizează exact declarațiile sale.

Potrivit Le Nouvel Observateur, aceste declarații par să fi fost ecoul unui comunicat al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, care, înainte cu câteva ore, a îndemnat opoziția ucraineană să renunțe la ‘amenințări’, pentru a-i permite Ucrainei să ‘iasă din profunda criză’ în care se găsește, ‘rămânând în același timp într-un cadru constituțional’.

În scurtul fragment al intervenției sale transmis la televiziune, Ianukovici nu a evocat nici propunerea de ajutor făcută de Occident, nici cererile privind reforma constituțională și amnistia, formulate de opoziție.

După ce Viktor Ianukovici a refuzat să semneze Acordul de asociere cu UE, în noiembrie, Ucraina, aflată aproape în imposibilitate de plăți, a fost cuprinsă de un val de contestări fără precedent.

În interviul său pentru WSJ, șefa diplomației europene nu a oferit niciun detaliu cu privire la volumul fondurilor eventual disponibile pentru Ucraina. Potrivit unui diplomat european, care a făcut declarații pe marginea subiectului sub protecția anonimatului, ‘este vorba de a recenza tot ce europenii, alături de americani, pot pune pe masă, scoțând fonduri din adâncurile sertarelor’. Însă, după cum și-a exprimat temerea diplomatul european, ‘va fi dificil să se egaleze oferta rusă’. După ce Kievul a abandonat, chiar înainte de semnare, Acordul de asociere UE-Ucraina, Moscova i-a oferit Kievului 15 miliarde de dolari credite și o reducere de 30% a prețului la gaz.

În timpul negocierilor pe marginea Acordului de asociere, UE i-a propus Ucrainei 610 milioane de euro sprijin financiar, însă aceste ajutoare, care erau subordonate draconicului program de reforme al FMI, au fost considerate derizorii de către președintele Ianukovici.

Luni, primele informații despre un eventual ajutor occidental au fost urmate la scurtă vreme de un anunț privind un nivel crescut al datoriei la gaz a Ucrainei, care ar totaliza, la sfârșitul lui ianuarie, 3,35 miliarde de euro — o metodă de a aminti, probabil, în ce măsură Ucraina este dependentă financiar de Rusia.

Programul lui Viktor Ianukovici pentru următoarele zile nu a fost încă precizat, însă șeful diplomației ucrainene a anunțat că președintele Ucrainei se va duce la Jocurile Olimpice de la Soci, fără însă a preciza data. Jocurile Olimpice vor fi inaugurate la 7 februarie, amintește Le Nouvel Observateur.

La Kiev, președintele trebuie să lucreze la punerea în funcțiune a unui nou guvern — chestiune esențială, în condițiile în care atât Moscova, cât și Bruxellesul își condiționează ajutorul de compoziția și împuternicirile acestui cabinet de miniștri. Opoziția ucraineană dorește să obțină un control real asupra posturilor-cheie din noul guvern.

Între timp, parlamentul ucrainean își reia marți lucrările. Opoziția ar urma să profite, pentru a propune o nouă lege a amnistiei pentru manifestanții arestați, lege destinată să o înlocuiască pe cea care condiționa punerea sa în aplicare de evacuarea de către manifestanți a clădirilor publice ocupate. Reprezentanții opoziției speră de asemenea să promoveze reforma constituțională, pentru a reveni la Legea fundamentală din 2004, elaborată în urma Revoluției Portocalii prooccidentale și care acordă mai puține puteri șefului statului.

După cum precizează Le Nouvel Observateur în finalul articolului, la Paris liderul francez Francois Hollande a făcut din nou apel la ‘dialog’ și la o ‘soluție politică’ în Ucraina, calificând situația ca fiind ‘gravă’ și solicitând ‘o mai mare vigilență’.

AGERPRES

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *