Cum arată economia românească în primul trimestru al acestui an și respectiv care au fost factorii care au contribuit la firava creștere economică? Datele statistice publicate recent ne oferă o serie de răspunsuri.
Dar, înainte de toate, să spunem că în termeni anuali, în primul trimestru, economia a înregistrat o creștere cu 0,1%, iar ca serie ajustată sezonier nivelul a fost cu 1,8% mai mare. De remarcat că indiferent de metoda de calcul, ca serie brută sau ca serie ajustată, încetinirea economiei este evidentă și îngrijorătoare. Spre comparație, în urmă cu doi ani, creșterea economică era de aproximativ 5%. Deci, în doi ani, economia românească și-a pierdut și unul dintre puținele sale atuuri și anume o creștere cu o dinamică bună, susține analistul economic Constantin Rudnițchi într-un comentariu pentru RFI. Acestea fiind cifrele mari, să vedem factorii care au contribuit la creștere și cei care au indus scăderea economică. Astfel, sectorul de informații și comunicații a avut o creștere a volumului de activitate cu 2% și a avut o contribuție la creșterea economică de 0,2%. Activitățile culturale, de spectacole și recreative au avut tot o contribuție la creștere cu 0,2% (la fel ca domeniul IT&C), dar volumul activității a fost mai mare cu 7%. Sectorul public, adică administrația publică, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială, a avut o contribuție pozitivă la creșterea economică, 0,1% și o creștere modestă a activității, cu 0,9%.
Motorul de creștere În fine, motorul de creștere a fost capitolul impozite nete, care a avut cea mai mare contribuție la creștere, cu 0,6%, dar și o creștere a volumului cu 6%. Ce ne spun aceste date? Că întreaga economie a produs, per total, o scădere cu 0,5%, iar impozitele au salvat creșterea economică. O explicație a acestui salt este aceea că la începutul anului a existat o mărire a fiscalității care a contribuit la avansul economic. Dar, evident, creșterea taxelor sau impozitelor nu poate salva în fiecare an și în fiecare trimestru ritmul creșterii economice.
Sunt două domenii, agricultura și tranzacțiile imobiliare, care au avut un efect neutru, adică zero, asupra creșterii economice. În rest, industria, construcțiile, comerțul, sectorul bancar și cel de asigurări, activitățile profesionale au avut contribuții negative asupra creșterii economice, situație care este cauzată de reducerea activității economice. Totodată, consumul (cu 3%) și investițiile (cu 1,3%) au contribuit la creșterea economică, dar stocurile și deficitul balanței comerciale au redus dinamica creșterii până la 0,1%. Ceea ce ne arată că părerile care susțin că ritmul creșterii economice se datorează investițiilor sunt doar parțial corecte. Să nu uităm de consum. Dincolo de evoluția produsului intern brut, datele statistice ne oferă și o imagine asupra structurii economiei românești, în comparație, de exemplu, cu anul 2021. Industria pierde din pondere (18,3% față de 18,6%), construcțiile au salt solid (4,9% față de 3,5%), comerțul crește și ca pondere în PIB, 24%, anul acesta, față de 20,6% în anul 2021. Informațiile și comunicațiile au urcat ca pondere, iar tranzacțiile imobiliare au scăzut. Desigur, evoluția din ultimii trei ani nu aduce diferențe neapărat mari, dar îngrijorarea vine de la industrie, un sector care scade ca pondere în PIB în ultimii ani. Cu atât mai mult cu cât domeniul industrial are o contribuție negativă la creșterea economică. În concluzie, economia românească încetinește într-un moment în care ar avea nevoie mai mult ca oricând o creștere solidă. Firava creștere de PIB se datorează, culmea, creșterii impozitelor, expansiunii unor sectoare precum IT&C și cel de spectacole și activități recreative și, bineînțeles, consumului. Din păcate, prin structură și dinamică, economia românească nu este cea mai performantă dintre cele europene.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
