Totuşi, l-am compătimit pe Igor Dodon zilele astea. Înainte de alegeri am văzut cât de tare s-a chinuit să-i convingă pe cetăţenii Chişinăului că locul lui e la primărie. Îşi dorea şi îşi doreşte atât de tare primăria, că îţi vine să crezi că e un om care nu-şi găseşte locul. Şi asta e de compătimit. E de „jăli” mare.
Sunt multe metode de a-ţi face publicitate electorală. Pe care noi, muritorii de rând, încercăm să le fentăm. Chiar dacă luăm fluturaşii de pe stradă, echilibrul cotidian îşi revine rapid atunci când îi punem şi pe ei la locul lor – la gunoi. Ca să nu avem probleme cu ochii, în perioada alegerilor nu mai privim spre cer – ca să nu dăm de secere şi ciocane, de feţele buhăite ale politicienilor noştri mai egali decât noi. Nu citim nici mizeriile din fiţuicile electorale aruncate în poştă. Până aici ne descurcăm destul de bine. Dar cum poţi trece cu vederea Piaţa Marii Adunări Naţionale unde au loc concerte electorale? Nu ai cum. Chiar dacă nu mergi la concert, chiar dacă eviţi câteva străzi. Nu e destul – Chişinăul e capturat de microfoanele din piaţă.
Şi înainte de alegeri chiar Igor Dodon ne-a stricat liniştea cotidiană. Nu am fost la concertul lui electoral, dar am înţeles că a fost destulă lume. Şi anume concertul ăsta mi-a declanşat molipsitoarea milă. Şi nu doar mie mi-a trezit acest sentiment ambiguu. Citez o postare de pe Facebook a unei cunoştinţe: „cred că Dodon a făcut o sărbăatoare pentru elevi şi studenţi, care tocmai au terminat un an de studii… şi parcă mi s-a făcut jale de Dodon – când a ieşit şi a fost huiduit :))”.
Săracul Dodon! Să investeşti într-un concert în PMAN şi să fii huiduit! Îţi vine să te ascunzi în primărie şi să plângi.
De la jalea asta mi-am făcut curaj şi am intrat pe site-ul lui Dodon. Culmea, pe site-ul lui m-a apucat o jale şi mai mare! Trec peste promisiunile lui aberante, o ciumă a tuturor politicienilor. Dar cum să ai greşeli chiar pe prima pagină a site-ului şi să vrei să ajungi primar? Văd la începutul paginii: „De ce Igor Dodon?”. Asta merge. Urmează: „Soluţla” şi „Campanle Soclală”.
Cineva care nu observă pe prima pagină a site-lui lui greşelile din „Soluţla” şi „Campanle Soclală” vrea să fie primar? Să mă conducă pe mine?
Chiar dacă are în colţul paginii MD/RU – adică limbile în care îi poţi citi site-ul – nici măcar limba “moldovenească” nu e o scuză. Pentru că nici în „moldovenească” nu există „Soluţla” şi „Campanle Soclală”.
Şi în punctul ăsta de jale maximă mi-am dat seama: cineva îşi bate joc de Dodon şi de banii lui! Probabil un fan Chirtoacă îi face site-ul! Săracul Dodon!
