Discuția s-a axat pe situaţia drepturilor omului în Republica Moldova. În acest sens Vlad Plahotniuc a menţionat dintre reuşite adoptarea Planului Naţional de Acţiuni în Domeniul Drepturilor Omului, la 12 mai curent prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova.
„Planul reprezintă un instrument național de fortificare a protecției drepturilor omului. Acesta trasează sarcini concrete pe un termen determinat, precum și soluții pentru ameliorarea situației în domeniu” a adăugat Plahotniuc.
Totodată pentru micşorarea numărului de cereri la CEDO, Plahotniuc a menţionat că „Parlamentul Republicii Moldova a modificat legislația națională și a instituit remediul intern, dând posibilitate reclamanților de a cere și a obține despăgubiri în caz de tergiversare neîntemeiată a proceselor în instanțele de judecată cât și de a influența examinarea cauzelor în termeni rezonabili”.
Dintre problemele care încă au rămas nesoluţionate la capitolul respectarea drepturilor omului, Mihail Poalelungi, judecătorul Moldovei la CEDO a menţionat „problema arestului neîntemeiat sau nemotivat de către instituţiile de judecată”. În acest context el a mai spus că „judecătorii prea des aplică arestul ca măsură preventivă, ceea ce acutizează o altă problemă din sistem – condiţiile din locurile de detenţie.”
Josep Casadevall a ţinut să puncteze totuşi că „se observă o tendinţă ascendentă în ceea ce priveşte ameliorarea problemelor privind condiţiile de detenţie şi executarea hotărârilor judecătoreşti. Dar Parlamentul, Guvernul şi Ministerul Justiţiei mai au mult de lucru în acest sens”. Totodată el a încurajat aplicarea în practică şi mai departe a măsurilor în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului.
La CEDO sunt 4200 de cereri din partea Republicii Moldova. Se presupune că 3000 sunt inadmisibile, dar mai rămân 1200 care potenţial sunt de condamnare.
Ana Cojocaru
