Pentru a profita pe deplin de beneficiile unei deschideri şi mai aprofundate, e nevoie de a crea condiţii pentru creşterea randamentelor şi producţiilor culturilor agricole.
Acestea sunt principalele concluzii ale studiului „Impactul viitorului. Acord de liber schimb între R. Moldova şi Uniunea Europeană asupra sectorului agroalimentar din R. Moldova”, prezentat zilele acestea la IDIS „Viitorul”. Studiul a fost elaborat la comanda şi cu susţinerea financiară a Fundaţiei „Soros-Moldova”.
Intrarea pe piaţa UE reprezintă pentru producătorii agricoli o şansă nu atât de uşor de valorificat, explică autorul studiului, expertul economic IDIS, Viorel Chivriga: „Intrarea pe piaţa UE sună bine şi atractiv pentru fermierii noştri. Or, asta înseamnă potenţial mare de absorbţie, putere de cumpărare ridicată şi stabilitate relativă a preţurilor. Însă, pe această piaţă, concurenţa este şi va fi extrem de dură sub raportul preţului şi calităţii ofertei, dar şi a politicilor de promovare a produselor”.
Dificultăţile cu care se confruntă ani de zile exportatorii moldoveni de produse agroalimentare sunt cele care înăbuşă potenţialul de a accede pe piaţa UE. „Cotele de export disponibile azi nu sunt valorificate, ceea ce demonstrează că o deschidere şi mai mare va fi dificilă de digerat, însă e posibilă. Randamentele actuale în agricultura locală sunt cu mult sub media europeană, iar în comparaţie cu unele state membre ale UE, acestea sunt mai reduse de două-trei ori”, afirmă Viorel Chivriga.
O altă barieră la dinamizarea exporturilor spre UE este sistemul sanitar şi fitosanitar, care tranzitează extrem de lent de la standardele sovietice, bazate pe GOST-uri, la cele internaţionale, moderne, subliniază coautorul studiului, economistul Ion Perju: „Cu toate că eforturile depuse de autorităţi se înteţesc, acestea nu sunt suficiente pentru a permite fructificarea deplină a facilităţilor multaşteptate din viitorul Acord de liber schimb”. De exemplu, acum sunt în vigoare patru tipuri de certificare în vederea asigurării calităţii şi siguranţei produselor alimentare: certificarea de calitate a produselor alimentare, certificarea igienică a produselor, certificarea veterinară, certificatul de conformitate. Or, e necesar de eliminat suprapunerea cerinţelor necesare prin stabilirea unui singur certificat de sănătate a produselor alimentare.
Procesul de deschidere va avantaja considerabil economia Moldovei, constată coautorul studiului, expertul asociat Alexandru Fala: „Pe termen mediu şi lung, se estimează creşterea afluxului investiţiilor străine directe şi a investiţiilor locale în sectorul agroalimentar şi modernizarea agriculturii şi a unităţilor din industria prelucrătoare”. Fala este de părere că, după semnarea Acordului de liber schimb aprofundat, importurile din UE vor creşte cu 11,1-15,5%. Economistul mai estimează o creştere spectaculoasă a importului unor produse agroalimentare din UE, care au acum o pondere mică, cum ar fi băuturile alcoolice.
