Proiectele de lege propuse de autoritățile din Republica Moldova pentru reformarea cadrului legislativ în domeniul mass-media ridică serioase semne de întrebare în privința transparenței, echilibrului instituțional și respectării libertății presei, potrivit unui aviz emis de Comisia de la Veneția.
Solicitat de președintele Parlamentului, Igor Grosu, documentul evidențiază carențe fundamentale în procesul de elaborare, descris drept lipsit de transparență și consultare cu opoziția, și atrage atenția asupra riscului real de influență politică asupra instituțiilor-cheie din sectorul media.
Comisia de la Veneția a analizat trei inițiative legislative aflate în dezbatere – legea privind mass-media, Codul serviciilor media audiovizuale și Legea publicității – și constată o serie de formulări ambigue, suprapuneri instituționale și mecanisme insuficient reglementate, toate cu potențialul de a afecta pluralismul și independența presei.
Deși raportul recunoaște că direcția generală a reformei pare aliniată la standardele europene și salută măsurile împotriva dezinformării, documentul avertizează asupra folosirii abuzive a unor termeni precum „interes public” și asupra alocării opace a publicității de stat, factori care pot servi unor agende partizane în detrimentul echilibrului democratic.
Avizul Comisiei insistă asupra definirii mai clare a atribuțiilor Consiliului Audiovizualului și Consiliului de Presă, în special în privința capacității de sancționare și a efectului juridic al deciziilor acestora. Se solicită ca orice decizie care limitează activitatea jurnaliștilor sau a instituțiilor media să poată fi contestată prompt în instanță.
În același timp, sunt semnalate riscuri privind numirile în funcții-cheie, cu apeluri ferme pentru revenirea la implicarea societății civile în selectarea membrilor Consiliului de Supraveghere și Dezvoltare al Teleradio-Moldova. Lipsa unor garanții clare în procedurile de numire este considerată un factor de vulnerabilitate în fața politizării.
Comisia critică dur prevederea referitoare la înregistrarea obligatorie a jurnaliștilor independenți, pe care o consideră o piedică inutilă și periculoasă în calea libertății de exprimare. În opinia experților, recunoașterea statutului de jurnalist nu ar trebui condiționată de proceduri birocratice sau aprobări administrative.
O serie de reglementări esențiale – precum înregistrarea publicațiilor de presă, sancțiunile pentru furnizorii media sau utilizarea tehnologiilor de supraveghere – sunt considerate insuficient reglementate sau plasate în subordinea unor autorități executive, ceea ce contravine principiului independenței editoriale.
În locul unui proces deschis și consultativ, autoritățile de la Chișinău par să fi optat pentru un model legislativ concentrat în jurul executivului și al majorității parlamentare, ignorând vocile critice și apelurile pentru echilibru instituțional.
Maniera în care sunt promovate aceste reforme legislative contrazice bunele practici democratice. Ambiguitățile, graba și lipsa de transparență riscă să compromită tocmai scopul declarat al reformei: consolidarea unei prese libere și independente.
