În 2016, Ministerul Educației a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Adunării Populare a Găgăuziei. Ministerul Educaţiei consideră că propria legea a învățământului pe care a adoptat Comratul este ilegală în fond, fiind emisă contrar prevederilor legii. Documentul votat de membrii Adunării Populare vine în contradicţie cu prevederile Constituţiei Republicii Moldova şi, în special, cu ale legislaţiei naţionale care formează cadrul juridic al educaţiei.
În decizia CSJ, se menționează că actele de studii sunt eliberate în trei limbi, potrivit formatelor elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei. Magistrații Curții Supreme de Justiție consideră că, în condiţiile în care Legea învățământului UTA Găgăuzia prevede utilizarea modelului diplomei conform formatului aprobat de minister, este neîntemeiată indicarea unilaterală a limbilor în care se completează actele de studii. Astfel, Republica Moldova, fiind parte a Procesului Bologna, eliberează acte de studii în două limbi: limba română şi limba engleză.
Potrivit deciziei, este doar de competenţa Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării de a defini, elabora şi aproba standardele educaţionale de stat, acestea nu pot fi definite, elaborate sau aprobate de autorităţile locale cu luarea în calcul a propunerilor Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării.
Magistrații mai susțin că Legea învățământului din UTA Găgăuzia reglementează relaţiile internaţionale în domeniul învăţământului în timp ce Găgăuzia nu este subiect al relaţiilor internaţionale şi nu poate semna tratate internaţionale cu alte state şi organizaţii internaţionale.
Așa-zisa lege a învățământului adoptată de Adunarea Populară de la Comrat prevedea că procesul de studii are loc în trei limbi: găgăuză,, moldovenească” și rusă. Documentul presupunea și o studiere mai aprofundată a istoriei regiunii.
