Moscova încearcă să blocheze un acord electoral între Chişinău şi Găgăuzia, provincia autonomă din Republica Moldova, transmit jurnaliștii Deschide.md, care relatează despre vizita ambasadorului rus la Chișinău, Oleg Ozerov, care a ajuns în capitala Comrat după ce deputați ai Adunării Populare a Găgăuziei și activiști locali au discutat un document de compromis pentru alegerile locale, convenit în urma negocierilor cu Chișinăul.
Rușii și autoritățile favorabile lor consideră că o astfel de înțelegere electorală pe axa Chișinău-Comrat ar urma să reducă autonomia regiunii, care este depedentă, însă, de finanțările venite din Turcia, UE, Chișinău sau București.
Ozerov a fost întâmpinat de bașkanul interimar al Găgăuziei, Ilia Uzun, câțiva deputați ai Adunării Populare, precum și membri ai Comitetului Executiv de la Comrat.
Redacția Deschide.MD a reușit să obțină imagini de la întâlnire. În intervenția sa, Uzun i-a urat bun venit ambasadorului Ozerov și s-a plâns pe pretinse ”presiuni” din partea Chișinăului.
- ”Ne exprimăm recunoștința pentru că ați venit să susțineți autonomia găgăuză. Suntem întotdeauna bucuroși să vă primim, întotdeauna suntem bucuroși să discutăm despre subiectele stringente. Vrem să faceți cunoștință cu problemele cu care ne confruntăm. Cred că, deși citiți în mass-media despre ceea ce se întâmplă, cunoașteți că sunt puse presiuni mari pe autonomia găgăuză. Dar scopul nostru este să lucrăm în conformitate cu legea și nicidecum altfel” a declarat Uzun.
La eveniment a fost invitată doar presa afiliată grupării criminale Șor, în timp ce mass-media locală nici măcar nu a fost înștiințată de vizita ambasadorului rus, mai transmite Deschide.md.
Documentul prevede desfășurarea alegerilor conform legislației găgăuze, în măsura în care aceasta nu contravine legislației naționale, precum și recunoașterea echivalenței dintre denumirile organelor electorale locale și naționale.
Mihail Vlah și Ilia Uzun au acuzat Chișinăul că încearcă să controleze viitoarele alegeri și să slăbească autonomia prin influență politică și mecanisme de verificare a candidaților, mai arată Deschide.md.
Cine sunt găgăuzii
Găgăuzii sunt urmașii turcilor selgiucizi care s-au refugiat în Dobrogea bulgărească începând cu 1236, din cauza conflictelor dintre triburile turcice de la acea vreme.
Odată stabiliți în Bulgaria, au trecut la ortodoxie și au conviețuit fără probleme cu populația autohtonă. Au devenit ceea ce azi numim găgăuzi.
Peste jumătate de mileniu, la începutul secolului al XIX-lea, Imperiul Țarist ocupă Basarabia (1812) și îi alungă pe tătarii nogai musulmani din sudul regiunii, pe care o recolonizează cu creștin-ortodocși: găgăuzi și bulgari pe care îi ”importă” timp de trei decenii.
Astăzi, tot ce mai amintește de istoria și identitatea găgăuzilor sunt fântânile din poartă-n poartă, bătute în mozaic sau vopsite în culori vii, și banii trimiși de Ankara pentru investiții în educație.
Găgăuzia tuturor și a nimănui
Astăzi, Găgăuzia înseamnă trei regiuni sărace cu puțin peste 100.000 de locuitori (Vulcănești, Ceadîr-Lunga și Comrat), puternic ruralizate, acoperite cu viță de vie și dependente de ajutor și finanțări fie de la Chișinău, din UE, Turcia și, mai nou, și România.
Dar găgăuzii au cerut dreptul la autodeterminare, adică vor să se conducă singuri, au votat prin referendum cu un scor covârșitor împotriva UE, în anul anexării Crimeei de către Rusia, și aleg sistematic parlamentari cu discurs anti-România, anti-Occident.
În perioada interbelică, istoricii consemnau o realitate pe dosul celei de azi: Găgăuzii erau considerați, dimpotrivă, minoritatea care se integrase cel mai bine în noul stat România, învățau cel mai ușor limba, astfel aveau acces foarte rapid la alfabetizare și participau activ la viața cultural-socială a țării.
Cum a fost posibil virajul?
S-a întâmplat după căderea URSS, la începutul anilor `90, sub imperiul fricii cultivate de sovietici cum că România ar urma să ocupe Moldova, să o anexeze și să îi confiște independența. 35 de ani mai târziu și sună tot familiar, nu?
Găgăuzii au cerut atunci ca, în cazul în care acest lucru se va întâmpla, regiunea lor să rămână autonomă, de sine stătătoare, iar Parlamentul de la Chișinău, dominat atunci de agrarienii deveniți ulterior satelitul comuniștilor, a acceptat asta începând cu 1995.
Găgăuzia este astăzi păpușată politic de la Moscova prin marionetele rusești din Moldova, iar lucrul ăsta se vede cel mai bine, din toate regiunile sale, în Comrat, capitala Găgăuziei, ruptă între râvna pentru traiul occidental și sindromul Stockholmului rusesc. Tot aici, presa din Moldova semnala anul trecut că există o cerere tot mai mare din partea părinților de a-și înscrie copiii la școlile cu predare în limba română, pașaportul rapid spre UE.
Biserica rusă s-a implicat masiv în alegerile din Moldova, la fel cum elementele bisericești și ale religiei au fost uzate până la psihoză de extremiștii pro-ruși în campaniile electorale de anul trecut, din România.
În 2014, peste 90% din găgăuzi au votat pentru apartenența la Uniunea Vamală Rusia-Bielorusia-Khazahstan și s-au opus vehement aderării la UE, la fel s-au opus și României față de care au o aversiune acerbă pentru că ”vor să le ocupe țara”.
Astăzi, cele mai importante artere rutiere din Găgăuzia sunt reabilitate cu bani europeni, la fel și instituții de învățământ sau spitale. Peste 50 de milioane de euro a investit UE în ultimul deceniu în localitățile găgăuze. Localnicii spun, însă, că UE vrea astfel să ajungă mai aproape de granița cu Rusia.
