Colhoznicul erijat în președinte, zâmbi larg și își arătă toți dinții albi și strălucitori, pe care și i-a lustruit în Germania, într-o clinică privată. Colhoznicul erijat în președinte îmbrăcă un halat alb cu stema Moldovei, încălță niște sandale albe, tot cu stema Moldovei, intră în cabinet și își turnă un pahar zdravăn de votcă. Colhoznicul erijat în președinte privi cu fidelitate portretul imens al lui Putin de pe perete după care sorbi votca dintr-o înghițitură. După asta scoase un carnet din sertar, luă un pix aurit și începu să noteze cu mâna tremurândă și cu buza umflată de orgoliu: 100 de zile de președinte – realizări:
1. Tăierea suportului drapelului european de la președinție. Realizat. Colhoznicul erijat în președinte zâmbi mulțumit, după care se încruntă și mai notă – de-l plătit pe Tolea pentru lucru.
2. Schimbarea limbii pe site-ul președinției, din română în moldovenească. Realizat. Colhoznicul erijat în președinte scăpă o lacrimă, oftă melancolic și iarăși privi spre portret: eh, Vladimir Vladimirovici, ce nu fac eu pentru tine.
3. Umilirea în fața țarului. Realizat. Imediat după ce notă asta, colhoznicul erijat în președinte scoase mobilul și formă un număr: „Alo, Taniușa, eu până în vară tre să mai merg o dată pe la șefu, pentru electorat. Cum n-are timp? El nișiodată n-are timp. Eu o să aștept, eu pot să-l aștept și o sutcă, două, o lună dacă trebuie”.
4. Retragerea cetățeniei lui Băsescu. Reali… Colhoznicul erijat în președinte aruncă nervos pixul. „Crucea mă-sii de curte constituțională”, exclamă el, după care își aduse aminte că e post și își făcu cruce. Tremurând, tăie rândul de mai sus cu un marker roșu. Lasă, lasă, Traiane, mai vedem noi cine-i șefu.
5. Apostrofarea ambasadorului american și român. Realizat. Colhoznicul erijat în președinte zâmbi larg și-și mai turnă o votcă. „Hai că-i ghine, numai o sută de zile și uite câte am făcut”.
Cineva bătu la ușă. „Intrați”, urlă colhoznicul. O domnișoară în uniformă militară sovietică intră timid. „Bună dzimineața, Igor Nicolaevici, ei nu vor să scoată BAC-ul, vă închipuiți ce nesimțzire”. Colhoznicul erijat în președinte o privi lung pentru câteva secunde, după care urlă: „Taniușa, ei dacă nu scot BAC-ul noi n-o să mai avem alegători, aiștea bătrâni deam se duc, da aiștea tineri îs prea deștepți dacă susțin BAC-ul. Noi avem nevoie de oameni simpli dacă vrem să câștigăm alegerile, nu de deștepți cu BAC. Ian adă-mi o foaie să scriu un decret”. Secretara o zbughi din cabinet și reveni rapid cu o foaie. Colhoznicul erijat în președinte începu să scrie nervos:
Decret prezidențial
– Referendum cu privire la interzicerea examenelor de Bacalaureat și a studiilor superioare. Colhoznicul erijat în președinte se gândi un pic după care adăugă – și a studiilor primare.
– Referendum cu privire la obligația fiecărui cetățean de a privi Rossia 24, Pervîi Canal și Life News măcar 12 ore pe zi.
– Referendum cu privire la introducerea Istoriei Moldovei în loc de Istoria Românilor. Colhoznicul erijat în președinte se opri: „Ian stai, dacă interzicem studiile cu totul nu mai trebuie nici o istorie, haha”.
– Referendum cu privire la schimbarea numelui meu, din Igor Nicolaevici în Igor cel Mare și Sfânt.
„Hai că-i ghine”. Colhoznicul erijat în președinte zâmbi mulțumit și luă telefonul din nou. „Taniușa, anunță presa că dau o conferință peste două ore. Cheamă-i pe toți în afară de Jurnal, pe Jurnal nu-i chema”.
