Actualitate

20 decembrie – Ziua Internațională a Solidarității Umane

Adunarea Generală  a  Națiunilor Unite (AGNU) a proclamat ziua de 20 decembrie  drept Ziua Internațională a Solidarității Umane și a recomandat sărbătorirea acesteia  in intreaga lume.In concepția Secretariatului ONU pe 20 septembrie sărbătorim  unitatea noastră în diversitate; respectarea angajamentelor față de acordurile internaționale; conștientizarea publicului cu privire la importanța solidarității; încurajarea dezbaterilor asupra modalităților de promovare a solidarității pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă, inclusiv eradicarea sărăciei.


Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în  Agenda noastră comună, document excepțional, întrucât stabilește o viziune cuprinzătoare pentru un viitor mai bun, mai sustenabil și pașnic, face  42 de referințe exprese la solidaritate, care conduc la concluzia că aceasta trebuie recunoscută ca valoare cardinală în lumea contemporană.Totodata, în mod realist în raport se arată: „Din ce în ce mai mult, oamenii întorc spatele valorilor încrederii și solidarității  între ei – chiar dacă acestea sunt  valorile de care avem nevoie pentru a ne reconstrui lumea și a asigura un viitor mai bun și mai sustenabil pentru oamenii noștri și pentru planeta noastră ”.


Raportul reamintește  că „bunăstarea umanității – și într-adevăr viitorul umanității – depinde de solidaritate și de capacitatea  de a lucra împreună ca o familie globală pentru a atinge obiective comune”.
În termeni specifici, raportul afirmă că  a venit vremea să reimbrățișăm solidaritatea globală și să găsim noi modalități de a lucra împreună pentru binele comun. 


În timp ce tot ceea ce se propune în acest raport depinde de o aprofundare a solidarității, documentul arată clar că „Solidaritatea nu este caritate; într-o lume interconectată, este  bun simț. Este principiul de a lucra împreună, recunoscând că suntem legați unii de alții și că nicio comunitate sau țară nu își poate rezolva singură provocările care le confruntă. Este vorba despre responsabilitățile noastre comune  unii față de ceilalți, ținând seama de umanitatea noastră comună și de demnitatea fiecărei persoane, de diversitatea noastră și de diferitele noastre niveluri de capacitate și nevoi ”.Ce se întâmplă în absența solidarității? Răspunsul este realist: „am ajuns la un paradox critic: cooperarea internațională este mai necesară decât oricând, dar și mai greu de realizat”.


Ce  trebuie făcut? Raportul mentionat  afirmă clar: „Printr-un angajament mai aprofundat pentru solidaritate, la nivel național, între generații și în sistemul multilateral, putem evita scenariul de prăbușire și, în schimb, vom reuși să pășim  spre un viitor mai pozitiv”.


Conform raportului examinat, „reînnoirea solidarității între generații ar trebui să se extindă nu numai la cei în viață în prezent, ci și la copiii și nepoții lor … .. Deciziile luate astăzi vor modela cursul planetei  timp de secole”.


Nu putem prezenta în detaliu întreaga doctrină a solidarității, dezvoltată într-un raport de 76 de pagini, dar este recomandabil să reamintim că, prin conținutul său, raportul este o continuare a eforturilor diplomatice anterioare de promovare a solidarității ca valoare globală fundamentală. Vom cita doar un exemplu. Declarația finală a Conferinței ONU pentru Comert si Dezvoltare  ( UNCTAD X, Bangkok, 19 februarie 2000) în care se arată: „Solidaritatea și un puternic sentiment de responsabilitate morală trebuie să fie lumina călăuzitoare a politicii naționale și internaționale. Acestea nu sunt doar imperative etice, ci și premise pentru o lume prosperă, pașnică și sigură, bazată pe un parteneriat adevărat ”. Consiliul ONU pentru Drepturile Omului are pe agenda sa permanentă punctul Drepturile omului și solidaritatea internațională. Într-o rezoluție cu privire la acest punct, adoptată la 12 iulie 2021, Consiliul „reafirmă că solidaritatea internațională nu se limitează la asistență și cooperare internațională, ajutor, caritate sau asistență umanitară; este un concept și un principiu mai larg care include sustenabilitatea în relațiile internaționale, în special în relațiile economice internaționale, coexistența pașnică a tuturor membrilor comunității internaționale, parteneriatele egale și împărțirea echitabilă a beneficiilor și poverilor. „ În același document, Consiliul recunoaște că solidaritatea internațională va fi „un nou principiu fundamental care stă la temelia dreptului internațional contemporan ”.

Această afirmație poate fi interpretată ca fiind  prea optimistă. În acest sens, ne alăturăm opiniei exprimate de un distins profesor american, Richard A. Falk, care a scris: „Nu putem cunoaște viitorul, dar putem ști că ampla consolidare a solidarității globale va sta la baza viitorului de care avem nevoie și  pe care ni-l dorim. Deși această evoluție poate părea în prezent „imposibilă”, știm că imposibilul se poate întâmpla atunci când momentul istoric este propice ”.


 Raportul Agenda noastră comună a beneficiat in cadrul AGNU de o conversație globală pe toate marile teme ale cooperării internaționale, inclusiv pe tema  valorii  solidarității. S-a propus, de asemenea, organizarea unui Summit al Viitorului în 2023.

În concluzie, putem exprima speranța că statele membre ale  ONU vor sprijini recomandările cuprinse în Agenda noastră comună și vor lua măsuri pentru a avansa într-un proces interguvernamental activ, care  va culmina în 2023 cu un eveniment diplomatic de succes în timpul căruia ar  urma  sa fie prezentate rezultate pozitive cu privire la implementarea Agendei – un document programatic  convingător și util în epoca actuală a vulnerabilităților, perplexităților și discontinuităților globale.


Între timp, se așteaptă ca diplomația multilaterală  să depună eforturi mai susținute pentru a contribui la succesul dificilului test  care  confruntă comunitatea mondială  în practicarea solidarității globale. Promovarea acestei valori fundamentale rămâne un subiect larg deschis pentru dezbateri viitoare, consultări și negocieri diplomatice la nivel multilateral, precum și pentru un schimb fructuos și continuu de opinii doctrinare în acest  domeniu.

Dr.Ioan Voicu

Doctor in political sciences (international law) of Geneva University (1968); Doctor honoris causa in international law of Assumption University of Thailand (1998); alternate representative of Romania to the United Nations Security Council (1990-1991); Ambassador of Romania to the Kingdom of Thailand and permanent observer to international organizations based in Bangkok (1994-1999); Visiting Professor in Assumption University in Bangkok (2000-2019.)

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Adrian Popa

Adrian Popa a urmat mai multe programe de formare academică în țară și străinătate, are pregătire în domeniile științe politice, relații internaționale și studii de securitate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *