Acum doi ani, la 8 iunie 2019, pe ultima sută de metri înainte de a expira termenul când mai putea fi formată o majoritate parlamentară, PSRM și Blocul ACUM au semnat un acord de înțelegere temporară, au numit-o pe Zinaida Greceanîi președintă a Legislativului și au învestit Cabinetul de miniștri condus de către Maia Sandu. Ședința Parlamentului se desfășura cu energia electrică închisă.
Ziua de sâmbătă, 8 iunie 2019, începea cu un comunicat matinal de la Curtea Constituțională (CC) prin care se anunță că, de fapt, termenul de formare a unui nou Guvern ar fi expirat la 7 iunie, nu la data de 9 iunie.
În ciuda anunțului CC, PSRM și ACUM susțin că CC ar fi uzurpat puterea în stat și anunță crearea unei majorități parlamentare „temporare”, cu scopul de a „dezoligarhiza” și de a „scoate statul din captivitate”. La scurt timp, Dodon anunța că nu va dizolva Parlamentul, iar Legislativul programează o ședință pentru ora 12.30.
Democrații continuă să invoce că Parlamentul ar activa ilegal după data de 7 iunie, chiar dacă instituția nu era dizolvată.
Astfel, coaliția PSRM-Blocul ACUM a ales-o pe Zinaida Greceanîi, președinta PSRM, în funcția de speaker. Ulterior, după consultarea cu fracțiunile parlamentare ale PSRM și ale Blocului ACUM, Igor Dodon a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidată la funcția de prim-ministru, candidatura sa fiind aprobată în unanimitate.
Noul Cabinet de miniștri condus președinta PAS a depus jurământul imediat după încheierea ședinței Parlamentului.
Între timp, CC, sesizată de democrați, a emis operativ o nouă hotărâre prin care anunța că șeful statului este obligat să sesizeze CC, pentru a fi constatate circumstanțele dizolvării Parlamentului.
Prin alte două hotărâri succesive, ambele emise în timp record, după sesizările democraților, CC a declarat neconstituțională hotărârea Parlamentului de alegere a Zinaindei Greceanâi în funcția de speaker și decretul președintelui Dodon prin care Sandu a fost desemnată premier. CC s-a expus deși nu a avut în față hotărârea Parlamentului sau decretul șefului statului.
„Orice acțiune și/sau act legislativ, care are drept scop desfășurarea activității Parlamentului după apariția circumstanțelor de dizolvare obligatorie, constituie o încălcare gravă a prevederilor constituționale și sunt nule ab initio”, a statuat Curtea.
Activitatea Parlamentului a continuat prin adoptarea cu 61 de voturi a unei declarații privind recunoașterea caracterului captiv al R. Moldova și a „Declarației privind condamnarea tentativei de uzurpare a puterii în stat în favoarea PDM de către CC”. În aceeași ședință, deputații au acordat șefului statului competența de a numi în funcție șeful Serviciului de Protecție și pază de Stat și i-au demis pe directorul SIS, Vladimir Botnari, și șeful CNA, Bogdan Zumbreanu.
Pe fundalul evenimentelor din Parlament, liderul PDM, Vladimir Plahotniuc, a numit acțiunile majorității PSRM-ACUM „o încercare de lovitură de stat” și a declarat că președintele Dodon și-ar fi pierdut legitimitatea, cerându-i demisia.
Vicepreședintele PDM, Andrian Candu, a declarat că, până pe 7 iunie, Dodon ducea negocieri cu Vladimir Plahotniuc în vederea formării unei coaliții de guvernare PDM-PSRM, dar că înțelegerea a eșuat pentru că, pe ultima sută de metri, șeful statului ar fi înaintat o listă de condiții, dictate de Moscova, care ar fi presupus, inclusiv, federalizarea R. Moldova. Drept argument, la scurt timp, democrații au publicat fragmente video ale negocierilor dintre Dodon și Plahotniuc.
Între timp, în fața Guvernului, a ministerelor și a altor instituții de stat, au fost instalate corturi, sub pretextul „apărării” statului. Printre protestatari au fost surprinși și simpatizanți ai PDM.
Ziua de sâmbătă sfârșește cu îndemnuri la calm pentru depășirea „impasului politic” ale UE și ale Ambasadei SUA la Chișinău.
