Istorie

9 mai 1921 – o dată aproape uitată: cât de Român a fost Partidul Comunist Român?

Partidul Comunist Român, „forţa politică conducătoare a întregii societăţi româneşti” de dinainte de 1989, a luat naştere la 9 mai 1921 şi şi-a dat obştescul sfârşit la 22 decembrie 1989, la venerabila, însă deloc respectabila vârstă de 68 de ani.

Că a fost „Partid”, e limpede, că a fost „Comunist„, ştim. A rămas întrebarea: Cât de „Român„ a fost Partidul Comunist Român?

Răspunsul la această întrebare îl putem căuta şi făcând o scurtă incursiune în onomastica unor membri marcanţi ai PCR, cei din echipa descălecător-întemeietoare.

Astfel:

– pe Silviu Brucan, secretar general de redacţie la ziarul Scânteia, unde a militat pentru condamnarea la moarte a „criminalilor„ Iuliu Maniu, Gheorghe I. Brătianu, Corneliu Coposu şi mulţi alţii, îl chema, de fapt, Saul Bruckner;

– pe soţia celui amintit mai înainte, acuzator public la „Tribunalul poporului„ (1945-1946) în procesele intentate elitei politice şi culturale româneşti, o chema Alexandra Sidorovici;

– numele real al lui Vasile Luca, ministru de finanţe al României în perioada 5 noiembrie 1947 – 9 martie 1952, era, de fapt, Luka Laszlo;

– pe activista comunistă şi distinsa soţie a lui Luka Laszlo a chemat-o Betty Birman;

– tovarăşul Petre Borilă, membru al CC al PCR (1948-1965), al Biroului Politic şi al Comitetului Executiv (1965-1969), şeful Direcţiei politice a Armatei (1948-1950) avea trecut în certificatul de naştere numele de Iordan Dragan Rusev;

– Ana Pauker, prima femeie vicepremier şi ministru de externe atât din istoria României cât şi din lume, a fost numele de scenă politică al Hannei Rabinsohn;

– şefa de birou a Anei Pauker şi directoarea editurii „Cartea Rusă„ defila sub numele de Ilca Melinescu, dar o chema, de fapt, Ilka Wasserman;

– József Rangecz a fost membru în Comitetul Central al PCR, director al serviciului de cadre între 1945 -1948, adoptând numele de Iosif Rangheţ;

– pe celebrul torţionar Alexandru Nicolschi, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, îl chema Boris Grünberg;

– Gheorghe Pintilie, şeful Securităţii, ţinea ascuns sub pat un certificat de naştere cu numele de Pantelei Bodnarenko;

– acuzatorul public în procesele de la finele războiului, apoi ministru al Justiţiei (1948-1952), Avram I. Bunaciu era, de fapt, tovarăşul Abraham Gutman;

– Alexandru Moghioroş, membru al Biroului Politic (din 1948) şi secretar CC al PMR (1948-1954) se născuse cu numele de Balogh Joszef;

– Gheorghe Apostol, o altă mărime comunistă, era pseudonimul politic al lui Aaron Gerschwin;

– numele lui Valter Roman, şef al Direcţiei de Educaţie, Cultură şi Propagandă a Armatei, şi şef al Direcţiei Superioare Politice a Armatei, era de fapt, Ernst Neulander.

De altfel, în toată istoria sa, Partidul Comunist Român a avut zece secretari generali, dintre care doar trei de etnie română: primul SG – Gheorghe Cristescu (un plăpumar), penultimul – Gheorghe Gheorghiu-Dej şi (cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă) Nicolae Ceauşescu.

Ceilalţi şapte secretari generali sunt, în ordine cronologică: Elek Köblös, Vitali Holostenko, Alexandru Danieluk Ştefanski, Eugen Iacobovici, Boris Ştefanov, Mikló Goldberger şi István Fóris (care-şi spunea Ştefan Foriş).

Aşadar: Cât de Român a fost Partidul Comunist Român şi cui avem a-i cânta, la ceas de sărbătoare, tradiţionalul cântec „Mulţumim din inimă Partidului„? 

sursa: mediafax.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


1 comentariu

  1. Două amendamente: data înființării PCR a fost 8 mai 1921, iar Gheorghe Apostol era român, după cum rezultă din fișele biografice adunate de trimisul Moscovei la București, din august 1947, Vladimir Lesakov. Nota bene, pe Gherorghiu Dej Stalin l-a dorit în fruntea partidului, pentru că, spre deosebire de Ana Pauker, era muncitor și era român.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *