Chiar dacă legea prevede expres că funcţionarii publici sunt obligaţi să-şi declare veniturile şi proprietăţile până la 30 ianuarie, ieri după-amiază la Comisia Centrală de Control al declaraţiilor pe venit şi proprietatea funcţionarilor publici (CCC) figurau doar 150 declaraţii din totalul de 2700, câte ar fi trebuit să fie. Printre cei care şi-au făcut publice veniturile se numără 14 miniştri şi trei viceminiştri, doi deputaţi şi doi directori de instituţii subordonate Guvernului.
Potrivit secretarului CCC, Vadim Enicov, în luna februarie Parlamentul urmează să creeze Comisia Naţională pentru Integritate, care va verifica veridicitatea declaraţiilor de avere şi va lua decizii în ceea ce priveşte sancţionarea celor care nu şi-au depus declaraţiile pe venit. „Există posibilitatea ca demnitarii să fie sancţionaţi. În anii trecuţi au fost câteva cazuri de sancţionare disciplinară, administrativă sau penală a persoanelor care nu şi-au depus declaraţiile, dar ele au fost foarte puţine”, a declarat pentru TIMPUL Vadim Enicov. Totodată expertul în drept constituţional Alexandru Arseni se îndoieşte de faptul că vreun funcţionar public va fi sancţionat. „Legea nu prevede sancţiuni pentru cei ce „uită” să-şi declare averea. Doar judecătorii pot fi penalizaţi, deoarece acest fapt este stipulat ca abatere disciplinară. Demnitarii nu au nici o responsabilitate şi anul trecut nu a fost nici o persoană sancţionată”, a menţionat Alexandru Arseni.
Cei mai bogaţi, respectiv săraci demnitari sunt…
ÎN GUVERN. Din declaraţiile depuse până ieri, cel mai bogat membru al Executivului este, de departe, actualul premier Vlad Filat. Deşi a obţinut un salariu mai modest decât alţi demnitari – numai 180 mii lei anual -, prim-ministrul a înregistrat, în 2011, peste 6,5 mln. lei din venituri mobiliare, imobiliare şi cote de participare în capitalul agenţilor economici şi peste 11 mln. lei din activitatea economică a întreprinderii româneşti la care este acţionar. De asemenea, Filat a declarat că e proprietarul unei locuinţe de peste 4,6 mln. lei şi al două autoturisme.
Cel mai mare venit salarial l-a avut viceprim-ministrul Eugen Carpov – 365 mii lei. Acesta a mai declarat un apartament în valoare de peste 230 mii lei. Circa 350 mii lei din salariu au obţinut ministrul Tehnologiei Informaţiei şi ministrul Educaţiei. Ultimul a mai obţinut peste 100 mii lei din activitatea pedagogică şi alte 37 mii lei din activitatea ştiinţifică.
Ministrul Economiei a declarat un venit de circa 280 mii lei la locul de muncă şi alte 180 mii din alte activităţi economice. Valeriu Lazăr deţine două loturi de pământ în valoare de peste 400 mii lei, o casă de locuit de 2 mln. lei şi un automobil. Familia Lazăr este acţionară a unei firme de consultanţă şi a unei agenţii de turism.
Ministrul de Finanţe, Veaceslav Negruţă a declarat un venit de – 220 mii lei din salariu şi 65 mii lei din alte surse. Ministrul deţine o casă de locuit de peste 32 mii, un apartament de aproape 300 mii lei şi două automobile.
Miniştrii Mediului şi al Transporturilor, Gheorge Şalaru şi respectiv Anatol Şalaru au câştigat câte 200 mii lei la locul de muncă. Iar ministrul de Externe, Iurie Leancă a acumulat un venit de numai 165 mii lei şi un automobil în valoare de 103 mii lei.
Cei mai săraci miniştri sunt reprezentanţii Partidului Liberal – Vitalie Marinuţă, ministrul Apărării, care a declarat un venit salarial de 110 mii lei şi 51 mii lei din alte surse, şi Ion Cebanu, ministrul Tineretului şi Sportului, care a câştigat circa 100 de mii de lei din salariu şi două mii de lei din activitatea pedagogică.
ÎN PARLAMENT. Din cei doi deputaţi ale căror declaraţii de avere sunt publicate pe site-ul Parlamentului, cel mai mare venit salarial l-a declarat deputatul comunist Artur Reşetnicov: 1177,32 mii lei şi peste 250 mii din arenda încăperilor deţinute. Deputatul a mai declarat o casă de peste 660 mii lei şi un apartament de 680 mii lei, precum şi un oficiu de peste 800 mii lei. Spicherul democrat Marian Lupu a declarat un salariu anual de circa 200 mii lei şi un apartament de peste 1,2 mln. lei.
Conform unui raport realizat de „Transparency International” mecanismul actual de verificare a declaraţiilor de venit este unul nefuncţional, întrucât „autoritatea care are acces la bazele de date specializate (CCCEC) poate interveni doar la solicitarea organului(CCC) care nu are un asemenea acces şi deci, nici o posibilitate reală de a controla aceste declaraţii, rezultatul fiind nedepistarea declaraţiilor cu nereguli sau a altor încălcări”. Potrivit cadrului legal, demnitarii de stat sunt obligaţi să prezinte la CCC declaraţiile de venit până la data de 30 ianuarie a fiecărui an, iar până la 2 martie – să publice declaraţia pe site-ul instituţiei la care lucrează.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
