A început modernizarea Serviciului de Informaţii şi Securitate

Concluzia poate fi dedusă în urma discuţiilor care au avut loc ieri, în cadrul unei mese rotunde despre necesitatea, oportunităţile şi provocările modernizării SIS. Potrivit participanţilor, de pe lista priorităţilor nu trebuie să lipsească depolitizarea instituţiei şi asigurarea calităţii informaţiilor oferite de instituţie.

Strategia de modernizare a SIS prevede asigurarea independenţei Serviciului, eficientizarea capacităţilor instituţionale, precum şi implicarea societăţii civile în procesul de asigurare a securităţii statului. Aceste obiective se referă la mărirea potenţialului operaţional, de analiză, evaluare, planificare şi alocarea resurselor necesare acestui sector, iar implicarea societăţii civile presupune încurajarea fiecărui cetăţean de a participa activ la asigurarea securităţii. Strategia punctează şi dotarea cu tehnică performantă, şi asigurarea cu salarii decente a personalului Serviciului, şi asigurarea garanţiilor sociale pentru ofiţerii de informaţii şi securitate. Implementarea acesteia urmează a fi realizată pe parcursul a patru ani.

Directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu, a menţionat că instituţia trebuie să răspundă prompt la toate provocările şi ameninţările la adresa securităţii statului. „Astăzi provocările sunt destul de mari şi vin atât din interiorul ţării, cât şi din exterior. De asemenea, instituţiile statului trebuie să primească informaţii calitative din partea ofiţerilor SIS, care să ajute la luarea deciziilor coerente. Trebuie să pregătim cadrele astfel încât acestea să poată aprecia corect şi să propună soluţii pentru depăşirea riscurilor şi ameninţărilor asupra securităţii statului”, a afirmat Valentin Dediu.

Potrivit vicedirectorului, SIS are o activitate specifică şi comunicarea transparentă solicitată atât de societatea civilă, cât şi de presă este problematică. „Trebuie să păstrăm secretul de stat şi să tăinuim şi metodele, şi formele de activitate ale Serviciului. Totodată, vom face tot posibilul să avem o comunicare bună cu societatea civilă şi presa”, a specificat V. Dediu.

„Până în 2009, SIS a fost folosit pentru promovarea intereselor politice ale guvernării comuniste. Nici după 2009 nu s-au întâmplat lucruri prea bune, pentru că Alianţa de la guvernare a încercat să partajeze funcţiile acestei instituţii pe criterii de apartenenţă politică”, a opinat directorul Institutului de Politici Publice, Arcadie Barbăroşie. „Vrem să înţelegem care din cele trei instituţii: Parlamentul, Preşedinţia sau Guvernul va formula sarcini concrete SIS-ului. În lege e scris că preşedintele este coordonatorul instituţiei, dar este menţionat, totodată, şi faptul că aceasta furnizează informaţii şefilor tuturor instituţiilor menţionate. A doua întrebare importantă este ce trebuie de făcut pentru ca această instituţie să nu poată fi folosită ca şi poliţie politică sau instrument de promovare a unor interese politice. Este o instituţie devoratoare de buget şi vrem să ştim cum sunt cheltuiţi banii publici”, ne-a spus Arcadie Barbăroşie, menţionând că există mai multe modele de modernizare a SIS, una dintre care este ca şeful să fie numit şi pe criterii politice, dar din moment ce intră în funcţie să devină independent de partidul care l-a numit.

Preşedintele Consiliului Naţional pentru Participare, Sergiu Ostaf, a afirmat că SIS este practic ultima instituţie care păşeşte pe segmentul de reformare. „Societatea civilă susţine acest efort şi vine cu trei principii de reformare: depolitizarea instituţiei, asigurarea unei autonomii funcţionale în activitatea acesteia, precum şi responsabilizarea pentru performanţele activităţii instituţiei pentru societate. Informaţia prezentată factorilor decizionali nu este calitativă. Este important să existe un Consiliu Suprem de Securitate (CSS) funcţional care să ofere ghidare în activitatea Serviciului”, consideră Sergiu Ostaf.

„Toate actele legislative referitoare la SIS prevăd implicarea preşedintelui „în limitele competenţei sale”, dar niciunul dintre acestea nu specifică aceste competenţe”, a spus consilierul în domeniul apărării şi securităţii naţionale al preşedintelui RM, secretarul CSS, Alexei Barbăneagră. „Unele prevederi ale Strategiei conţin constatări vagi şi este necesară concretizarea competenţele factorilor de decizie”, este de părere consilierul.

Experţii şi reprezentanţii societăţii civile au mai spus că Strategia prezentată este bună, cu excepţia câtorva aspecte, care au fost emise. Este vorba despre capitolele de integritate şi sprijin public, care riscă să rămână declarative.