Imediat s-a spus că principala cauza a prăbuşirii o reprezintă condiţiile meteorologice dificile. Dar cei mai mulţi experţi cred că răspunsul este mai complicat.
Prima întrebare – De ce pilotul nu a aterizat pe un aerodrom de rezervă?
Se pare că era soluţia cea mai logică: dacă pe un aeroport ai condiţiile meteorologice dificile, se poate ateriza pe un altul, de rezervă. În cazul tragediei de la Rostov această turnură a evenimentelor părea chiar justificată, deoarece în jur erau o mulţime de aeroporturi aflate la doar câteva zeci de minute de zbor. La Mineralnye Vody şi Krasnodar se putea ajunge în mai puţin de o ora. Pilotul a preferat să zboare în cercuri deasupra oraşului Rostov timp de două ore.
Decizia de aterizare este a pilotului. Cu 10 minute înainte de prima încercare a „Boeingului” de a ateriza la Rostov-pe-Don, pe acelaşi aeroport, din prima încercare a aterizat un Airbus A320 al companiei aeriene „Ural Airlines”. În acelaşi timp, avionul „Aeroflot” a plecat la un alt aerodrom după a treia încercare de aterizare.
Instructorul companiei aeriene „Globus”, Denis Okan, care zboară pe Boeing 737, scrie pe blogul sau că piloţii sunt de obicei reticenţi în a zbura spre aerodromul de rezervă. „Vrei întotdeauna să aterizezi pe aeroportul de destinaţie – mai puţine probleme pentru pasageri şi la sorisre şi la plecare”, – a spus el. Okan spune că decizia pilotului avionului prăbuşit de a nu merge la aerodromul de rezervă nu are nimic de-a face cu faptul că Flydubai este o companie low cost. Potrivit lui Okan, piloţii nu gândesc în termeni de economisire la aterizare, ci la condiţiile de siguranţă.
Poate că răspunsul la întrebarea de ce a decis pilotul să aterizeze pe Rostov-pe-Don va apărea după descifrarea cutiilor negre.
Întrebarea a două – Ce s-a întâmplat în ultimele minute ale zborului?
Judecând după datele serviciului Flightradar, la ora 03:40:54, avionul, având o viteză de 243 kilometri pe ora, a coborât până la o altitudine de 480 de metri, iar apoi a crescut bursc viteza şi în mai puţin de un minut – la ora 3:41:37 – a ajuns la o altitudine de 1,2 km – şi o viteză de aproximativ 343 kilometri pe ora. Sursa Tass susţine că pilotul „Boeingului” a încercat să între pe cercul pentru o a treia încercare de aterizare. În acel moment s-a întâmplat ceva şi avionul s-a prăbuşit.
„Raza mică de răspândire a resturilor arată că viteza avionului la cădere era foarte mare – peste 400 km/h. Chiar şi partea cea mai solidă a aeronavei – sasiul, discurile de magneziu -au fost împrăştiate„, a declarat sursa agenţiei.
De ce a căzut aproape vertical?
La câteva ore după accident una dintre versiunile importante ale catastrofei a fost condiţiile meteorologice dificile.
Cu toate acestea, condiţiile meteorologice nefavorabile nu explică circumstanţele căderii aparatului. „Vremea a fost dificilă. Dar nu imposibilă pentru aterizat. Motiv pentru care nu a fost închis nici aeroportul” a scris pe Facebook pilotul Alexei Gervash. Asta nu explică nici căderea în plan aproape vertical.
La rândul său, Okan spune că accidentul din Rostov-pe-Don seamănă cu prăbuşirea „Boeingului” din Kazan (Tatarstan), în 2013. Atunci, aeronava s-a prăbuşit din cauza acţiunilor incorecte ale pilotului neexperimentat, care la viteză redusă a tras brusc de manşă spre sine, deşi acest lucru era interzis de făcut.
sursa: paginaderusia.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
