Acopera-mi inima cu un festival!

In aceste zile, la Braila se fredoneaza pe intrecute „A venit, a venit toamna, acopera-mi inima cu ceva…”. „Orasul cu salcami” traieste bucuria revederii cu marii artisti ce i-au dus slava in lume. Catalina Buzoianu, Nicu Alifantis, George Motoi, Johny Raducanu, Constantin Codrescu si alti originari din urbea lui Mihail Sebastian si Panait Istrati s-au intrunit cu ocazia traditionalului festival „Zile si nopti de teatru european, Europa via Balcani”, eveniment potentat de jubileul de 60 de ani de la infiintarea Teatrului „Maria Filotti”.

Sunt domenii unde omul cu adevarat sfinteste locul: prin osardia directoarei Veronica Dobrin, neobosit accelerator de particule creatoare, teatrul brailean este astazi un centru cultural de importanta nu doar locala, ci un nucleu al teatralitatii balcanice. Oameni de teatru din Franta, Grecia, Bulgaria, Croatia, Slovenia, Albania, Moldova au dat gongul stagiunii 2009-2010 pe o nota majora si inspiratoare…

Manifestarea a debutat cu concertul lui Nicu Alifantis, „Emotie de toamna”, „minunat prilej de a privi in urma, de a medita asupra a tot ce-ti amintesti ca ti s-a intamplat intr-o buna zi”, precum sugereaza compozitorul si interpretul. Se inlantuie o serie de spectacole-surpriza (mai bine de jumatate premiere). Foarte incitant, oferind multiple niveluri de receptare, este omnibusul „Identitati” dupa piesele scurte ale eseistului si filosofului Dumitru Solomon, prezentat de teatrul-gazda, in regia maestrului Victor Ioan Frunza, proaspat cavaler al Ordinului Maltez. Spectacol cu geometrie variabila, se joaca in cele mai neasteptate spatii – pe scarile de marmura ale teatrului, in foaier, in sala de conferinte.

Recicland si costume din montari anterioare, lucrarea, asimilata teatrului de avangarda, etaleaza o paleta impresionanta de tonuri si semitonuri, jocuri de limbaj absolut fantastice. Curios, dar fiind jucat intr-o dulce romana, cu aluzii si subtilitati ca niste diamante licarind neasteptat, s-a facut inteles si de criticii invitati, de directorii marilor festivaluri din strainatate. Identitatile, prezentand o galerie de specimene umane ciudate si atasante (Saracia nu exclude fantezia!), culmineaza cu scena in care cativa indivizi se pomenesc intr-o pestera si, in cautare de cai de iesire, afla lesne solutia adecvata=adecvatica=acvatica, adaptandu-se pana a adopta inotatoare, solzi si gura aproape de burta, degradand pe scara regnului si a speciilor… A urmat duioasa „Cantarea cantarilor”, regizata de Catalina Buzoianu, coproductie romano-franceza.

Mortii vii si viii ce nu traiesc

Spectacolul regizat de Radu Afrim in stilistica sa inconfundabila – „Sufletul. Puncte de veghere” – pe un text de Dimitre Dinev (autor bulgar stabilit in Austria, care scrie in germana), cu trupa sclipitoare si poliforma de la „Maria Filotti”, o panza despre niste oameni sarmani, emigranti lucrand ca moldovenii sau alti estici pe santierele Vestului. O ironie mustind in fiecare gest, in vegherea plina de umor a unui om care nici viu nu era viu, si nici in moarte nu are parte de respectul si demnitatea cuvenita fiintei umane – un priveghi grotesc de-un tragism coplesitor razbind prin toti porii, cu o intrebare trasnindu-te drept intre ochi – „M-am temut mereu ca atunci cand mor si trec dincolo, sa nu nimeresc intr-un cer al emigrantilor”.

Mentionam, aici, ca prodigioasa colaborare a lui Radu Afrim cu Radu Apostol, precum afirma critica de specialitate, a schimbat compozitia publicului brailean, aducand in sala tineretul ce sta fascinat si uneori filmeaza cu telefonul mobil mai toate scenele din spectacol, dezlantuindu-se in final in ropote de aplauze – cum demult n-am mai auzit, sau am auzit doar in minuscula si imposibila sala-studio de le Academia de Muzica, Teatru si Arte Plastice!..

Axa manifestarii a constituit-o colocviul international „Proiecte culturale europene, realitati si perspective”, dezbatere animata de factorii de decizie de la ministerele de resort si directorii de festivaluri din Romania si din zona balcanica. Seara, o intalnire extraordinara cu Olga Tudorache (extrem de concentrata, organica si distinsa, la 80 de ani ai Domniei Sale), George Motoi si Cecilia Barbora de la Teatrul National „I. L. Caragiale” din Bucuresti, ce au prezentat, in ciclul Maestri ai scenei romanesti, „Noiembrie” de Ana Maria Bamberger, in regia lui Alice Barb. Regizorul M. Chris.

Nedeea, care a montat recent „Romeo si Julieta” la TEI, a delectat publicul tanar cu montarea nonconformista „Cum am invatat sa conduc” de Paula Vogel, tot la Teatrul „Maria Filotti”. Festivalul continua cu alte delicii teatrale – „Omul perna” de Martin McDonagh, regia Radu Afrim; „Domnisoara din Amherst” de William Luce, regia Moshe Yassur, Teatrul „Maria Filotti” Braila si „Teatrul Mic” Bucuresti, „Inima de boxer” de Lutz Hubner, spectacol de Mara si Mihai Manolescu cu Constantin Codrescu si Dan Bordeianu, Teatrul „George Ciprian” Buzau.

Maine, 3 octombrie, toata cinstita adunare ii aduce omagiu Catalinei Buzoianu: in ciclul Maestri ai scenei romanesti se va proiecta filmul-spectacol „Chira chiralina”, regia Catalina Buzoianu, scenografia Dragos Buhagiar (de asemenea, brailean). Seara, se vor produce „Dialoguri si fantezii in jazz”, sustinut de Ion Caramitru si Johny Raducanu si lansarea cartii Cu Ion Caramitru de la Hamlet la Hamlet de Mircea Morariu; duminica, spectatorii vor vedea „Cum gandeste Amy” de David Hare, regia Catalina Buzoianu, cu Valeria Seciu si Mihai Dinvale („Teatrul Mic” Bucuresti) si reprezentatia din Piata Independentei cu „Gardienii se intorc”, sustinut de Teatrul MASCA Bucuresti.

In Europa mileniului III, fiecare localitate, oricat de micuta, isi cauta temei pentru a iesi in relief si a se mandri. Gratie Teatrului „Maria Filotti” si a Festivalului organizat aci, Braila devine un puternic punct de atractie pentru oamenii de teatru din Europa, si nu numai… Un inceput de stagiune pe care nu putem decat sa-l invidiem…

Braila, 1 octombrie 2009