Adjunctul lui Lavrov acuză că războiul din Ucraina a început la București. „NATO a pus o bombă cu ceas”

Viceministrul rus de externe Alexander Grushko a acuzat NATO că a pornit războiul din Ucraina, iar totul s-a declanșat la summit-ul din 2008, care a avut loc la București, unde s-a decis ca Ucraina și Georgia să devină membre ale alianței militare, potrivit TASS și Hotnews.

Adjunctul ministrului rus de externe, Alexander Grushko, susține că NATO ar fi putut evita un conflict în Ucraina, dar alianța a preferat să „demonizeze” Rusia și a împins Kievul spre război.

„NATO ar fi putut foarte bine evita această catastrofă dacă, după lovitura de stat de la Kiev, în loc să ofere sprijin militar și tehnic autorităților de la Kiev, le-ar fi îndemnat să pună în aplicare integral acordurile de la Minsk, dar pentru alianță a fost important să demonizeze Rusia și, de fapt, prin acțiunile sale nesăbuite, a încurajat Kievul să continue războiul fratricid autoprovocat. Continuarea bombardamentelor asupra Donețkului și Luganskului și toate acestea se încadrează în scenariul de demonizare a Rusiei – găsirea unui mare inamic, fără de care NATO nu poate exista”, a spus Grushko.

Adjunctul lui Serghei Lavrov dă vina pe NATO pentru conflictul din Ucraina, pe care l-a provocat în momentul în care a anunțat că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale alianței militare la Summit-ul din 2008 de la București.

„NATO a suferit deja o înfrângere în Ucraina. Această înfrângere este legată de prăbușirea proiectului de transformare a Ucrainei în “anti-Rusia”. Vreau să spun că după 2007, când NATO a decis la București că Georgia și Ucraina vor deveni membre ale alianței, am spus că această decizie a pus o bombă cu ceas la baza securității europene și dacă această decizie nu va fi revizuită, ea va exploda mai devreme sau mai târziu”, a spus Grushko.

Ce spunea Putin la summit-ul NATO de la București din 2008

Summit-ul NATO de la Bucureşti s-a desfăşurat în aprilie 2008 şi a a reprezentat cel mai mare eveniment de politică externă organizat de țara noastră, dar şi summit-ul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO, potrivit MAE.

La summit au participat 26 de state membre, 23 de state partenere, înalţi reprezentanţi ai organizaţiilor internaţionale şi ai statelor contributoare la operaţiunile NATO în Afganistan.

La summit-ul NATO din 2008 găzduit de București a participat și Vladimir Putin, primul preşedinte rus care a venit în România după 1990.

Extinderea Alianţei Nord-Atlantice a fost tema cea mai sensibilă a summitului NATO de la Bucureşti, notează Agerpres.

Negocierile cele mai ample au vizat eventuala invitare a Georgiei şi Ucrainei la NATO, fiind înregistrat un blocaj, neexistând consens între aliaţi pe această chestiune.

Cu toate acestea, printr-o declarație comună semnată de șefii de state şi de guverne care au participat la summit, Ucrainei i se promitea că va deveni membră NATO.

În 2008, președintele rus Vladimir Putin a criticat extinderea NATO, despre care a afirmat că are loc fără a ţine cont de interesele Rusiei, și despre scutul american anti-rachetă, potrivit DW.

• „Extinderea continuă a NATO, crearea de noi infrastructuri în noile state membre, scutul american anti-rachetă sunt aspecte care nu contribuie la creşterea încrederii între NATO şi Rusia. Această imagine a unui bloc militar puternic la graniţele noastre va fi interpretată în Rusia ca o ameninţare la adresa securităţii noastre.
  
• Asigurările externe nu sunt de ajuns pentru noi, un asemenea sistem de securitate nu se întemeiază pe promisiuni”, spunea Putin în 2008.

România susține aderarea Ucrainei la NATO

Președintele Klaus Iohannis a postat, în urmă cu două săptămâni, pe Twitter, o declarație semnată de el și de președinții statelor din Europa centrală și de est, care reiterează ”sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Este vorba despre preşedinţii Cehiei, Estoniei, Lituaniei, Macedoniei de Nord, Muntenegru, Poloniei şi Slovaciei, informează Administraţia Prezidenţială.

„Noi susţinem cu fermitate decizia Summitului NATO de la Bucureşti din 2008 privind viitoarea aderare a Ucrainei”, a transmis preşedintele Iohannis.

„Susţinem Ucraina în apărarea sa împotriva invaziei Rusiei, cerem Rusiei să se retragă imediat din toate teritoriile ocupate şi încurajăm toate statele aliate să îşi sporească substanţial ajutorul militar pentru Ucraina. Toţi cei care comit crime de agresiune trebuie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei”, se arată în documentul semnat de cei opt președinți europeni.