Cea mai puternică economie a Europei moare rapid, încăpățânându-se să aplice măsurile aberante de combatere a „Schimbării Climatice”.
Germania a aderat total la tranziția energetică verde, însă economia sa dă semne serioase de slăbiciune, pe fondul unei crize energetice care se prelungește.
Țara dorește ca oferta și cererea sa energetică să ajungă la emisii de carbon „zero net” până în 2050, mizând pe surse precum energia eoliană, solară sau hidrogenul, după ce fosta cancelară Angela Merkel a decis în 2011 să închidă treptat parcul de centrale nucleare ale Germaniei.
În ciuda eforturilor de reglementare și a cheltuielilor guvernului de la Berlin pentru a lansa tranziția verde, țara nu se află pe calea cea bună pentru a-și atinge obiectivele climatice.
Mai mult, decizia sa de a se baza pe o producție de energie verde – care este intermitentă – a dus la o criză energetică prelungită care paralizează economia Germaniei.
Diana Furchtgott-Roth, directoarea Centrului pentru Energie, Climă și Mediu din cadrul Fundației Heritage a declarat pentru Daily Caller:
„Prăbușirea economiei nu folosește poporului german și nu contribuie nici la combaterea schimbării climatice.”
Și a adăugat:
„Nu se reduc emisiile, deoarece procesul de producție se mută în alte țări, precum China și India, care folosesc o energie mai murdară. Economia Germaniei se duce în jos, iar populația nu mai are locurile de muncă și oportunitățile economice dinainte.”
Germania a închis ultima dintre uzinele sale nucleare în aprilie 2023.
Câteva luni mai târziu, guvernul de la Berlin a anunțat că va redeschide termocentralele pe cărbune pentru a asigura aprovizionarea energetică necesară în această iarnă.
Semnele declinului economic al Germaniei sunt numeroase. Cel mai vizibil este probabil faptul că economia germană s-a contractat în 2023, după o creștere mai mică de 2% în 2022, potrivit Euronews.
Țara se confruntă cu costuri mari ale împrumuturilor și cu presiuni inflaționiste asemenea altor numeroase economii occidentale.
Însă persistența inflației energetice rămâne factorul cheie al bolii economice a Germaniei, atât pentru consumatorii individuali, cât și pentru companii, potrivit Reuters.
În trimestrul al treilea din 2023, sectorul electric german a produs cu 20% mai puțină electricitate decât în aceeași perioadă a anului 2022, conform GMK Center.
În ce privește cererea, consumul de energie al Germaniei în 2023 a fost cu circa 8% mai mic decât în 2022 și cu circa 25% mai mic decât în 1990, potrivit Clean Wire Energy.
Indicele prețului de consum la electricitate al Germaniei era cu aproape 50% mai mare în decembrie 2023 decât în ianuarie 2021, potrivit datelor Eurostat.
Șefii companiilor industriale avertizează că costurile mari la energie fac ca activitatea lor în Germania să fie potențial nesustenabilă.
De aceea, numeroase companii încep să părăsească țara, scrie Politico.
În noiembrie 2023, Indicele Managerilor de Achiziții al Germaniei, care este o „unitate de măsură a conjuncturii globale a afacerilor, bazată pe comenzile noi, pe producție, pe angajări, pe întârzierile de livrare ale furnizorilor și pe stocurile de achiziții”, indică faptul că factorii de decizie din întregul sector sunt categoric pesimiști în privința perspectivelor de viitor ale sectorului, potrivit S&P Global.
Sunt greu de subestimat consecințele potențiale ale declinului sectorului manufacturier german, dat fiind că țara și-a dobândit reputația de putere economică europeană în primul rând datorită solidității sectorului său manufacturier, care a contribuit în medie cu 20% la PIB-ul anual al Germaniei, din 1991 încoace, potrivit datelor Băncii Mondiale analizate de Macrotrends.
Dar industriașii germani nu sunt singurii care suferă. Agricultorii germani au declanșat recent un val de proteste manifestându-și furia față de propunerea guvernului de a rezolva un uriaș deficit bugetar prin eliminarea subvențiilor care le permit să rămână prezenți pe piață.
Deficitul bugetar amenință mai cu seamă inițiativele legate de climă, multe dintre ele având nevoie de subvenții de la buget pentru a avea o șansă să reușească, chiar și în condițiile în care guvernul a cheltuit deja sute de miliarde de euro pentru Agenda Verde, potrivit New York Times.
În același timp, prețurile la imobiliarele de reședință din Germania s-au prăbușit anul trecut, potrivit Reuters.
În trimestrul al treilea din 2023, prețurile la imobiliarele de reședință au scăzut cu 10%, față de aceeași perioadă din 2022.
O evoluție pe care Reuters o descrie ca un „semn sinistru” pentru economia germană.
În condițiile în care criza energetică din Germania se pregătea de mai mulți ani, actualul război dintre Rusia și Ucraina a acutizat-o.
Înainte de începutul războiului, Germania devenise dependentă de gazele naturale ieftine din Rusia, în ciuda avertismentelor – inclusiv ale fostului președinte american Donald Trump – conform cărora dependența de exporturile ruse i-ar da președintelui Vladimir Putin o pârghie geopolitică importantă asupra Europei.
Conflictul continuă să facă ravagii și nu se poate spune cu exactitate când va lua sfârșit sau care vor fi condițiile în care se va încheia.
Una dintre marile probleme este de a ști dacă Rusia și Ucraina vor fi în măsură să renegocieze un acord de tranzit pentru gazele naturale, pentru a-l înlocui pe cel actual, care expiră în 2024, potrivit Bloomberg.
Acordul de tranzit actual dintre Rusia și Ucraina permite gazului rusesc să treacă prin Ucraina spre alte țări europene, în schimbul plății unei redevențe de către Rusia Ucrainei.
Fără existența unui nou acord, Germania și Europa Occidentală riscă să sufere o nouă penurie de aprovizionare, fapt care l-a făcut pe ministrul german al Economiei și Energiei, Robert Habeck, să avertizeze în iunie că„nu există un scenariu cert pentru cum vor evolua lucrurile” pentru economia Germaniei, dacă aceasta va fi nepregătită pentru o nouă întrerupere a aprovizionării.
Perspectivele economice sumbre și criza energetică bulversează și scena politică germană.
Alternativa pentru Germania (AfD), principalul partid populist de dreapta al țării, a cunoscut aproape o dublare a popularității sale de la începutul invaziei ruse, potrivit datelor sondajelor compilate de Politico.
Circa 80% din populația Germaniei nu este mulțumită de performanțele coaliției actuale, iar mai bine de jumătate din țară dorește ca alegerile să aibă loc înainte de 2025, când acestea au fost programate, potrivit Bloomberg.
