Pentru reabilitarea terenurilor de stepa si conservarea diversitatii biologice in zona de sud a tarii, in R. Moldova a fost lansat, in 2007, proiectul „Utilizarea durabila si integrata a terenurilor de stepa din Eurasia”, finantat de Comisia Europeana si implementat sub egida Ministerului Ecologiei si Resurselor Naturale. Obiectivul de baza al proiectului este de a contribui la restaurarea, conservarea si dezvoltarea in context transfrontalier a ecosistemelor de stepa, la managementul lor durabil, ca parte viabila a sistemului de utilizare a terenurilor.
In acest sens, la sfarsitul saptamanii trecute a fost organizata o excursie de documentare la sudul Moldovei, la care au fost invitati atat beneficiarii proiectului, cat si reprezentantii mass-media. Primul popas l-am facut in localitatea Alexanderfeld, din raionul Cahul, unde ne-am documentat asupra metodologiei de reabilitare a terenurilor degradate de stepa, prin aplicarea procedeelor aplicate de catre expertii din proiect. Terenul experimental, care ocupa o suprafata de un hectar, e impartit in trei loturi. „Pe prima parcela, unde pasc oile, are loc asa-numitul pasunat rational. Pe a doua portiune de teren sunt ierburi de stepa, iar pe al treilea lot e baza de seminte”, a declarat jurnalistilor Dumitru Balanel, expert in agricultura. Expertul ne-a explicat ca pasunatul in parcele ofera o productivitate mai mare si, plus la aceasta, nu permite ca solul sa fie erodat. Balanel a mai spus ca agricultorii folosesc si plante aduse din Tarutino, regiunea Odesa, Ucraina, care nu pot fi gasite la noi. Coordonatorul proiectului, Marcela Vatamaniuc, a tinut sa precizeze ca „se pune accentul pe reintroducerea vegetatiei tipice de stepa, ceea ce este considerat un moment cheie in imbunatatirea fertilitatii acestora, mentinerii apei in sol (un lucru important pentru o zona arida) etc.”. Nu mai putin esentiale sunt beneficiile de care vor avea parte cetatenii localitatilor respective, iar, conform expertilor, toti doritorii vor putea obtine permisiunea de a colecta semintele plantelor de pe aceasta arie demonstrativa pentru a insamanta terenurile proprii.
„Dorim sa demonstram o tehnica eficienta de reabilitare a pajistilor si consideram ca, in conditiile economice curente, este important ca gospodariile locale sa aiba material furajer pentru animalele lor”, adauga specialistul olandez Jelmer Buijs. Urmatoarea localitate pe care am vizitat-o a fost Tartaul de Salcie, unde Dumitru Zamfirov, director SRL „Tarsal Agro”, ne-a relatat despre un alt experiment in acest sens. „Noi am semanat opt loturi, patru dintre care sunt de control si vor fi cosite in perioade diferite – dupa o saptamana, o luna, trei luni si la sfarsit de an. Astfel, vom testa regimul de pasunat. Ulterior vom vedea care metoda e mai rentabila”.Loturile experimentale au fost insamantate cu paius, negara, pastaioase si amestecurile acestora. Metoda respectiva este non-costisitoare si ofera fermierilor, utilizatorilor particulari ai terenurilor de stepa solutii concrete pentru aplicarea rationala a agriculturii fara a compromite biodiversitatea de stepa.
La final, am trecut si prin cunoscuta Stepa a Bugeacului, care e cea mai mare zona de vegetatie de acest fel din tara, protejata de stat. Valeriu Derjanschi, de la Institutul de Zoologie, ne-a informat ca „e necesara protejarea stepei, in primul rand pentru diversitatea biologica, pentru ca plantele caracteristice zonei de stepa nu pot creste printre porumb sau floarea-soarelui. Daca nu o vom proteja, va creste brusc cantitatea a cateva specii de insecte”.
Mentionam ca intregul proiect se implementeaza in R. Moldova (raionul Cahul), Ucraina (regiunile Odesa si Lugansk) si Federatia Rusa (regiunea Rostov) cu suportul Programului TACIS al Comunitatii Europene. Costul total se ridica la 2.537.440 euro.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
