Profesorul a împărtăşit experienţa Franţei, menţionând, totodată, că practica ţărilor postcomuniste demonstrează că acest tip de alegere a preşedintelui este binevenit pentru promovarea democraţiei. „Poate fi şi cazul R. Moldova”, a spus Philippe Claret, iar „poporul moldav trebuie să fie mai tolerant şi să accepte compromisuri pentru a depăşi criza politica în care se află”.
Cel mai mare avantaj, după părerea profesorului Claret, menţionat în cadrul conferinţei, este posibilitatea poporului de a alege direct un preşedinte care să-i reprezinte interesele şi să-i apere drepturile, pentru că un şef de stat ales de popor promovează o politică eficace.
Dezavantaje pot fi considerate riscurile care urmăresc acest tip de alegere. Preşedintele poate folosi puterea care i se atribuie în alte scopuri decât cele necesare, iar opoziţia poate fi înlăturată treptat prin bulversarea opiniei publice cu ideile unuia şi aceluiaşi partid. Şi într-un final este vorba despre o cultură politică promovată de majoritatea celor de la guvernare şi de opoziţie. Acestea două trebuie să exprime toleranţă şi conlucrare. La capitolul riscuri poate fi menţionată şi cultura politică a poporului; adică poporul trebuie să cunoască programele partidelor pentru a vota corect.
La finalul întâlnirii cei prezenţi au adresat întrebări şi au împărtăşit experienţa R. Moldova, iar Philippe Claret a adăugat că Moldova face paşi rapizi spre o democraţie corectă.
Nelly Gâştemulte
