Ana Mihailov: „Democraţia nu e opera guvernanţilor, ci a cetăţenilor…”

Ana Mihailov, care coordonează oficiul de la Chişinău al fundaţiei al şaptelea an, consideră că aceste proiecte au avut şi continuă să aibă un rol determinant în promovarea democraţiei, contribuind la schimbarea mentalităţii cetăţenilor noştri. Despre faptul în ce măsură activităţile întreprinse de fundaţie i-au apropiat pe moldoveni de felul de a gândi şi a acţiona al nemţilor discutăm în continuare cu eroina noastră.

 – Dragă Ana Mihailov, ce misiune are Fundaţia „Friedrich Ebert”?
– Este o fundaţie care îşi propune să promoveze democraţia, statul de drept, justiţia socială, cooperarea internaţională. Pentru a explica mai bine esenţa FES, aş vrea să dau un citat din Friedrich Ebert, primul preşedinte german ales pe cale democratică, al cărui nume îl şi poartă fundaţia: „O democraţie are nevoie de democraţi!”. În înţelesul lui, democraţia e construită de oameni. Altfel zis, pentru ca o democraţie să funcţioneze, este nevoie de oameni cu o gândire democratică în orice domeniu ar activa ei – politic, economic sau social. Şi ceea ce face FES în toată lumea e să promoveze democraţia prin promovarea oamenilor cu o gândire democratică în toate sferele vieţii. În prezent, FES e prezentă în peste 100 de ţări. Cu Republica Moldova, fundaţia şi-a început colaborarea în 2002.

– O fundaţie ar trebui să aibă şi bani. Adică exact ceea ce le lipseşte moldovenilor şi din care cauză se tot plâng de 20 de ani…
– Atunci când mergem într-o localitate pentru a pune umărul la soluţionarea unei probleme locale, prima întrebare este: de unde să luăm bani? Şi noi îi convingem pe oameni că există o mulţime de situaţii care nu necesită bani. De exemplu, cele ce vizează transparenţa în procesul decizional, accesul mai bun la informaţia de ordin public ori chiar starea sanitară sau ecologică a localităţii. Aici nu lipsa banilor este la mijloc, ci lipsa de cultură, nepăsarea. Dacă e să vorbim, totuşi, de susţinere financiară, anual „Friedrich Ebert” implementează în R. Moldova proiecte în valoare de circa 130.000 de euro. Nu e foarte mult, dar nici puţin, dată fiind diversitatea programelor noastre.

– În cei zece ani, de când activaţi, au învăţat ceva moldovenii de la nemţi?
– În termeni generali, aş zice că au luat lecţii de democraţie. Dar cred că mai avem mult de învăţat la acest capitol. Şi tocmai acesta este scopul nostru: să dezvoltăm spiritul civic al cetăţenilor, să educăm cultura politică, inclusiv în partide, să schimbăm mentalitatea oamenilor simpli.

– Se pare că în localităţile rurale, unde desfăşuraţi mai multe programe, mentalitatea se schimbă mai greu…
– Avem un proiect care mie personal îmi place foarte mult. Se numeşte „Cetăţeanul în primul rând” şi este unul care ne-a adus rezultate palpabile. Am pornit de la premisa că instituţiile democraţiei reprezentative – precum alegerile libere şi corecte, separaţia puterilor în stat, mass-media libere – nu sunt suficiente pentru a asigura o guvernare în beneficiul ţării şi al cetăţenilor. Şi pentru că ne sunt cunoscute tuturor practicile unor politicieni de a-şi promova propriile interese, neglijând drepturile şi interesele oamenilor, noi îi învăţăm pe cetăţeni cum să se implice activ în viaţa comunitară şi chiar să exercite presiuni, dacă e cazul. Proiectul e derulat exclusiv în comunităţile rurale, până în prezent în activităţile noastre fiind „înrolate” peste 40 de sate. Bineînţeles că n-am reuşi fără implicarea autorităţilor publice locale, care de asemenea au nevoie de o pregătire mai profundă în materie de democraţie. De exemplu, pentru mulţi funcţionari din primării a fost o noutate să afle că cetăţenii de rând au dreptul să participe la şedinţele Consiliului local…

Astăzi, mulţi primari aplică eficient instrumentele democraţiei participative şi, mai ales, apelează la dezbateri publice ori de câte ori există o problemă stringentă în localitate. În aceşti şase ani, de când există „Cetăţeanul în primul rând”, am fost surprinsă de interesul pe care-l manifestă oamenii de la sate faţă de temele dezbătute la seminarii. Rămân cu noi şi peste program, asaltându-ne cu întrebări. Sunt trei zile care schimbă oamenii – ei devin mai siguri pe sine, mai îndrăzneţi şi înţeleg că, de fapt, totul depinde de ei, că ei sunt actorii care pot aduce schimbarea în localitatea lor. Tocmai de aceea ne-am dori să implementăm acest proiect la scară naţională. Nu trebuie să aşteptăm de la guvernanţi să ne construiască democraţia, oamenii sunt actorii principali. Democraţia nu e opera guvernanţilor, ci a cetăţenilor.

– Deoarece comunicaţi foarte des cu colegii din Germania, o să vă întreb ce anume, în opinia dumneavoastră, le lipseşte moldovenilor, dacă e să-i comparăm cu nemţii?
– Într-adevăr, interacţionez frecvent cu germani, fie că sunt colegii mei de la fundaţie, parlamentari din Bundestag veniţi în R. Moldova în diferite misiuni sau politicieni. Ceea ce îi caracterizează este corectitudinea, punctualitatea în sens mai larg şi eficienţa. Au întotdeauna în faţă rezultatele pe care vor să le obţină. Cred că, dacă am încerca să preluăm de la ei aceste trăsături, am putea fi şi noi mai eficienţi. Este foarte uşor să lucrezi atunci când ai un partener corect. Dar aceste calităţi li se cultivă nemţilor încă în familie, prin educaţie, prin cei şapte ani de acasă, apoi la şcoală. Eu chiar am îndrăznit să-i întreb pe unii cum, bunăoară, le reuşeşte să păstreze peste tot o ordine exemplară. Şi mi-au răspuns: nici noi nu am fost întotdeauna aşa, dar ceea ce vedeţi astăzi în Germania este rezultatul unei campanii de educaţie în şcoli. Deci, nu prin amenzi şi pedepse aspre putem asigura ordinea şi curăţenia, ci printr-o campanie de educaţie încă din copilărie. Dacă îi înveţi pe copii de mici să fie civilizaţi, îi responsabilizezi, pe un matur însă e greu să-l reeduci.

– Aveţi un fiu, care îşi face studiile la liceu. Sunteţi mulţumită de calitatea de mamă, îi acordaţi suficient timp?
– Aţi lovit acolo unde doare. Şi cred că-i doare pe mai mulţi, nu doar pe mine. În viaţa foarte activă pe care o duc eu, au fost ani pe care îi regret, pentru că nu am putut să-i dedic mai mult timp fiului meu. Încerc acum să recuperez. În ultimul timp am fost foarte aproape de el, îl ajut la teme, petrecem împreună timpul liber, facem lecturi, discutăm, mergem la sport…

– Deci, nu doar şcoala, dar şi părinţii trebuie să se implice, pentru ca un copil să aibă rezultate bune?
– Bineînţeles. Şcoala este o dimensiune, iar familia alta. Copilul învaţă foarte mult din atmosfera familială, din valorile care domină în casa părintească. Am convingerea că cea mai bună metodă de educaţie e propriul exemplu. O să va fac o destăinuire: sunt pedagog de profesie, am absolvit Limbi Moderne – engleză şi franceză – la Universitatea „Alecu Russo” din Bălţi, am şi studii postuniversitare la Academia de Administraţie Publică. Deci, credeam că deţin cele mai bune metode de educaţie. Dar nu e chiar aşa. M-am convins, pe exemplul băiatului meu, că multe din metodele care acţionau asupra noastră, când eram elevi, în cazul lor nu funcţionează. M-am înarmat şi cu cărţi. Vlad a rămas surprins într-o zi să vadă pe raft cartea „Cum să fii o mamă bună pentru băiatul tău”. Astăzi copiii sunt alţii, diferiţi de noi, diferiţi între ei. Şi nu cred că unele şi aceleaşi modele pot fi aplicate tuturor…

– Aveţi un model pentru fiul dumneavoastră? Cum aţi vrea să-l vedeţi în viaţă?
– Aş vrea să fie onest şi să aibă demnitate. Să fie corect. Să fie bun. Şi muncitor, pentru că poţi să obţii ceva doar dacă depui eforturi.

– Fundaţia „Friedrich Ebert” susţine şi proiecte politice destinate tinerilor. Am putea vorbi, prin urmare, despre o nouă generaţie de politicieni, capabilă să depăşească handicapurile actualei clase politice?
– Sunt sigură că se constituie o generaţie nouă de politicieni bine pregătiţi, gata să ne reprezinte în mod competent în organele puterii. Pentru aceşti viitori politicieni, avem şi un proiect special – Academia politică, structurată pe trei componente şi care, anual, e absolvită de circa 25 de tineri. Prima componentă a cursurilor de la Academie se axează pe studiul doctrinei social-democrate versus alte doctrine politice, unde tinerii află mai multe despre social-democraţie şi provocările cu care se confruntă ea în sec. XXI. Modulul de comunicare şi retorică politică le oferă cursanţilor abilităţi şi cunoştinţe de prezentare în public, comunicare persuasivă, liderism oratoric, polemică şi dezbatere. În plus, tinerii învaţă despre buna guvernare, dobândind competenţe-cheie care îi vor ajuta să fie mai eficienţi, în special, în contextul interacţionării cu alte organizaţii şi cu administraţia publică.

– Dacă ar fi să faceţi un bilanţ, ce aţi câştigat în plan personal, în cei şase ani de lucru la fundaţie?
– Am deprins de la colegii din Germania o mulţime de lucruri utile. Am învăţat limba germană, pe care nu o cunoşteam când am fost selectată pentru acest post. Am cunoscut foarte mulţi oameni de calitate din diverse domenii atât din Moldova, cât şi din Germania. E foarte multă deschidere şi loc pentru creativitate la Fundaţia „Friedrich Ebert” şi nu te plictiseşti niciodată. De aceea, aş putea spune că am un job pe care mi l-am dorit întotdeauna!

Timpul Suplimentul Femeia