Situaţia din Ucraina se îndreaptă spre un conflict îngheţat, din care Putin nu poate obţine mai multe beneficii, astfel că liderul de la Kremlin îşi îndreaptă atenţia spre alte teritorii, cel mai probabil spre ţările baltice, susţine analistul, citat de Euro Maidan.
După summmit-ul de la Minsk, ţările europene au arătat că sunt pregătite să trimită instructori militari în Ucraina şi preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a reuşit să procurarea echipamentului militar. "În practică," spune analistul, "această înseamnă legalizarea unei misiuni de mediere", care va permite Kievului să obţină ce are nevoie, fără ajutorul direct din SUA sau NATO.
Totuşi, după acordul de pace la Minsk, Occidentul nu a reuşit doar să oprească extinderea luptelor în Ucraina, ci i-a arătat Rusiei că, în cazul în care atacă, victimele nu vor fi doar militari ucraineni, ci şi personal NATO, iar acest duce responsabilitatea agresorului la un cu tot alt nivel, opinează Portnikov.
În acelaşi timp, spune acesta, Putin nu da niciun semn că ar vrea pace în Ucraina. În ciuda acordului de pace de la Minsk, liderul de la Kremlin a continuat să consolideze poziţia forţelor ruse în apropiere de Mariupol. Mai mult, Rusia a început exerciţii militare la scară largă, de-a lungul frontierei cu ţările baltice, membre ale NATO.
Pentru Occident, este important că, dacă nu poate opri conflictul şi nu poate restabili integritatea teritorială a Ucrainei, măcar să îngheţe linia de front. Însă pentru Putin, această "îngheţare" nu are niciun beneficiu. În această ipoteza, "Ucraina va fi capabilă să se stabilizeze, liderii occidentali nu vor avea niciun motiv special pentru a ridică sancţiunile sau să discute cu Puţin despre o nouă ordine mondială, iar deficienţele sistemului economic al lui Putin vor fi tot mai evidente", arată analistul de la Kiev.
"Deci, ce se va întâmplă în continuare? Ce va face Occidentul? Va încerca să obţină pacea. Ce va face însă Putin? Acesta va lupta", spune Portnikov. Liderul de la Kremlin nu poate realiza nimic în timp de pace, însă războiul îi oferă şansă să utilizeze o parte a sistemului rus care este încă puternic şi să pună astfel presiune pe alţi lideri, cărora să le inducă ideea că Rusia este o superputere.
Putin vrea să fie egal cu Obama
Scopul lui Putin, spune Portnikov, este de a avea un statut egal cu cel al preşedintelui SUA, Barack Obama, şi apoi, împreună cu acesta, "să stabilească soarta lumii", cam cum îşi imaginează actualul lider de la Kremlin că au făcut liderii sovietici cu Washingtonul în timpul Războiului Rece.
Dar Putin recunoaşte că nu toate acţiunile militare îi aduc beneficii egale. Mai multe acţiuni agresive în Ucraina nu îi vor face pe liderii lumii să dorească să stea la aceeaşi masă cu el ci, din contra, vor duce la mai multe sancţiuni şi în cele din urmă izolarea preşedintelui rus. Din acest punct de vedere, Ucraina îi este inutilă lui Puţin.
Pe de altă parte, un act de agresiune – chiar dacă unul extrem de riscant, care ar putea determina Occidentul să stea de vorba cu Puţin despre o "nouă Yalta" – ar putea fi atacarea unei ţări membre NATO, care ar însemna Estonia, Letonia sau Lituania. Un astfel de atac ar arată imediat dacă liderii NATO sunt pregătiţi să acţioneze "serios" sau dacă "se vor limita la declaraţii furioase şi sancţiuni economice".
O astfel de mişcare ar putea exploda în faţă lui Putin, însă doar aşa liderii lumii ar fi de acord să se aşeze la masă, "la o conferinţă despre ordinea mondială, o nouă Yalta", conchide Portnikov.
sursa. ziare.com
