(ANALIZĂ) Ce schimbări aduce Parteneriatul Estic la graniţa UE
Georgia şi Ucraina vor trebui să se mulţumescă cu mai puţine avantaje decât sperau oficialii de la Kiev şi Tbilisi. În schimb, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia şi Belarus au şansă să îşi cimenteze relaţiile cu blocul comunitar european, arată portalul Germany Today.
Ucraina şi Georgia, blocaj parţial
Rolul Parteneriatului Estic rămâne cel de a încuraja apropierea ţărilor din sfera de influenţă a Moscovei de Uniunea Europeană prin oferirea unor avantaje politice, economice şi sociale.
Georgia şi Ucraina, două ţări care s-au confruntat în mod direct cu reacţia violenţă a Moscovei faţă de această tulburare a influenţei ruseşti în regiune sperau la mai mult decât la încheierea unor acorduri comerciale. Ambasadorul Ucrainei la Bruxelles, Konstantin Yeliseyev, susţine că ţară să îndeplineşte 10 din cele 15 cerinţe pentru eliminarea vizelor de tranzit în UE şi speră că acest pas să fie făcut mai curând.
O parte dintre analişti cred totuşi că tensiunile înregistrate în estul Ucrainei amână cu cel puţin un an sau doi o astfel de decizie luată de către forul european. Oficialii de la Kiev şi-au manifestat intenţia de a se alătură grupului de state membre UE, dar opoziţia acerbă a Moscovei lasă de înţeles că pentru moment acordul de liber schimb cu Uniunea va fi singurul avantaj al Ucrainei.
Acelaşi lucru se poate spune şi despre Georgia, în ciuda faptului că autorităţile de la Tbilisi s-au conformat cerinţelor pentru liberalizarea programului de vize. Deja în capitală gruzină, analiştii politici vorbesc despre Georgia că despre o victima a solidarităţii, cel mai probabil eliminarea vizelor urmând să fie acordată "la pachet" cu Ucraina.
Moldova iese în front
Republica Moldova, în schimb, pare să aibă o mâna câştigătoare în cadrul acestei întâlniri.
Victima a embargoului impus de Moscova alimentelor provenite din ţările Uniunii şi ale aliaţilor Bruxellesului, Moldova a beneficiat de la început de deschiderea pieţei europene la produsele agro-alimentare de export.
Acum ar putea fi singurul stat din cele şase ţări ex-sovietice care va beneficia de eliminarea vizelor de tranzit pe teritoriul Uniunii.
Indecişi şi individualişti
Azerbaidjanul nu ridică mari pretenţii de la întâlnirea liderilor UE de la Riga. Oficialii de la Baku au anunţat deja de acum doi ani că nu intenţionează să semneze tratate de asociere cu UE. În schimb, azerii par decişi să îşi negicieze direct şi punctual acordurile economice cu Bruxellesul, cele mai multe dintre acestea referindu-se la proiectele de cooperare în sectorul energetic.
Armenia şi Belarusul sunt împărţite între rolul lor de state membre ale Uniunii Eurasiatice creionate de Moscova şi tentaţia acordurilor de liber schimb cu Uniunea Europeană. Nu este exclus riscul că oficialii de la Erevan să se trezească cu un refuz din partea europenilor, motivat de apartenenţa ţării la piaţă controlată de Moscova.
Minskul, pe de altă parte speră să deguste din avantajele comerţului liber cu Europa fără a modifică sistemul politic intern şi politică externă a ţării. În acest caz, analiştii cred în eventualitatea unor discuţii între liderii europeni şi cei din Belarus desfăşurate în spatele uşilor închise.
Tema principala se va axa pe stoparea represiunilor exercitate de puterea de la Minsk împotriva societăţii civile din Belarus în schimbul unor avantaje economice.
sursa: business24.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!