Dacă președintele Iohannis s-a limitat să dea un comunicat sobru, cele două ministere de Externe au emis o declarație comună redactată într-un limbaj amintind de diplomația de dinainte de 1989.
Că este vorba de a scoate în față „realizările” Guvernului Ponta o dovedește următorul fragment din declarația comună: „Primul bilanţ de etapă al Parteneriatului Strategic bilateral (…) este extrem de rodnic. În acest scurt răstimp, Republica Moldova a negociat, a semnat şi a început deja să aplice Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană – document care pune bazele unei integrări aprofundate, politice şi economice, în spaţiul comunitar. Fonduri sporite devin disponibile pentru modernizarea economiei, pentru investiţii în infrastructură şi servicii publice, pentru conservarea tradiţiilor şi patrimoniului, pentru o viaţă mai bună pentru fiecare cetăţean.
Producătorii agricoli din Republica Moldova pot de acum înainte vinde fructe şi legume pe piaţa Uniunii, într-o perioadă în care accesul acestora pe unele din pieţele tradiţionale este blocat de decizii motivate politic. Noile standarde şi reglementări economice care vor fi aplicate în Republica Moldova vor ajuta la atragerea de investiţii, la crearea de locuri de muncă, la consolidarea prosperităţii la nivelul întregii societăţi. Cetăţenii Republicii Moldova circulă, de un an deja, fără vize în spaţiul european – o reuşită încă neegalată în rândul partenerilor estici ai Uniunii Europene. Inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni la 27 august 2014 este o probă grăitoare în plus a dinamismului cooperării bilaterale, un pas spre racordarea strânsă a Republicii Moldova la spaţiul european, în beneficiul cetăţenilor de pe cele două maluri ale Prutului”.
Partidul Liberal, înlocuit cu Partidul Comuniștilor
În realitate, gazoductul Iași-Ungheni este mai degrabă un eșec, fiind departe de a funcționa adecvat la aproape un an de la tăierea panglicii, banii europeni au început să fie blocați din cauza lipsei reformelor și a corupției generalizate, iar „progresele” pe calea europeană sunt mai degrabă meritul altora.
În plus, guvernele de la București și Chișinău uită în mod convenabil faptele. Directorul Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei, Dan Dungaciu, le reamintește. Acum cinci ani, din partea României a semnat Traian Băsescu, iar din partea R. Moldova semnatar a fost preşedintele interimar Mihai Ghimpu. „Primul lucru care ar trebui remarcat la cinci ani de la semnarea acestui document care ar fi trebuit să devină istoric este că cel care şi-a depus semnătura din partea Chişinăului nu se mai află astăzi în coaliţia de guvernare, Partidul Liberal (condus de Mihai Ghimpu) fiind înlocuit la guvernare, practic, după alegerile din noiembrie 2014 de către… Partidul Comuniştilor din R. Moldova”, explică Dungaciu.
Guvernul Gaburici este expresia unui eșec al formațiunilor „proeuropene” de a găsi o formulă de guvernare, în măsura în care se sprijină pe voturile PCRM. Pentru Dan Dungaciu, „performanţele pe care R. Moldova le-a marcat în parcursul european au fost, de cele mai multe ori, determinate (geo)politic, respectiv bazate pe considerente politice şi nu neapărat pe performanţe în politica internă a republicii. Din nefericire, cecul în alb politic primit de R. Moldova, cu substanţialul suport al României, a fost puternic şubrezit după alegerile din noiembrie 2014, când, în pofida sugestiilor evidente şi explicite ale partenerilor occidentali (în special Germania) şi ale României (prin preşedintele României şi Ministerul Afacerilor Externe), partidele pro-europene de la Chişinău, PLDM şi PD, au preferat asocierea cu Partidul Comuniştilor condus de Vladimir Voronin, împreună cu care au votat preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului şi guvernul republicii”.
Dincolo de bilanț
Potrivit expertului român, „sprijinul substanţial concret oferit de România R. Moldova nu s-a concretizat în relaţii politice eficiente şi credibile, formula după care funcţionează relaţia bilaterală astăzi fiind de genul: Bucureştiul trebuie să facă ce trebuie, Chişinăul poate să facă ce vrea. Dincolo de orice bilanţ sau de sublinierea unor momente concrete şi meritorii derulate în relaţia bilaterală, la cinci ani de la semnarea Declaraţiei, nu pot fi în niciun caz ignorate şi celelalte faţete ale acestui parteneriat din ce în ce mai dificil. Este esenţial să se atragă atenţia asupra lor şi să se propună reevaluări, pentru că rezultatele stilului de comportament politic de la Chişinău au reuşit să producă nu doar decredibilizarea clasei guvernante în ochii populaţie, dar şi în ochii partenerilor occidentali”.
În consecință, „fanfarele trebuie să tacă în relaţia bilaterală – avertizează Dungaciu -, steagurile să nu mai fie fluturate ostentativ, la ceasuri aniversare. O realitate diferită există dincolo de toate acestea şi e una singură: Chişinăul se îndepărtează astăzi de proiectul european”.
sursa: romanialibera.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
