(ANALIZĂ GANDUL.INFO) Cine sunt oamenii care protestează de două săptămâni în Piaţa Victoriei

Este vorba despre oameni care îşi iau informaţiile mai ales de la televizor şi de pe Facebook (19,13%), dar şi din presa online (18,71%) şi care consideră, în proporţie de 51,15%, că guvernanţii au fost foarte puţin receptivi la dorinţele şi nevoile lor, odată ajunşi la putere. Aceştia sunt de părere că toate partidele politice sunt atinse de flagelul corupţiei, într-o măsură mai mică sau mai mare, astfel că PSD este considerat cel mai corupt grup politic, pe o scară de la 1 la 6 fiind cotat la 5,77, urmat de aliatul său de la guvernare, ALDE, cu 5,54. Drept cel mai cinstit partid este perceput a fi noul intrat pe scena politică, USR, căruia i-a fost atribuit un indice de corupţie de 2,27 din 6, se arată într-o cercetare realizată de Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP) la mitingul care a avut loc pe 5 februarie în Piaţa Victoriei şi care a adunat laolaltă peste 200.000 de oameni, în cele mai mari proteste de după 1989.

Dintre participaţii la studiu, cei mai mulţi – 66%, au fost bărbaţi, majoritatea tineri cu vârste cuprinse între 22 şi 39 de ani, şi cu studii superioare (aproximativ 40%) respondenţii declarând în proporţie de 83% că au votat la ultimele alegeri care au avut loc în România. În plus, un element important este acela că o majoritate covârşitoare de aproximativ 70% declară că au mai participat şi la alte proteste, fie că vorbim despre cele de la Roşia Montană, demiterea lui Raed Arafat sau manifestaţiile faţă de proiectul de exploatare de la Pungeşti. Cei mai mulţi, însă, 36,84% au fost prezenţi la mişcările de stradă care au urmat tragediei din Colectiv.

Printre principalele mijloace de informare ale participanţilor la protestele din Piaţa Victoriei rămâne televiziunea (19,13%), însă pe acelaşi palier se situează şi reţelele de socializare, mai ales Facebook-ul, de unde îşi iau informaţii într-un procent la fel de mare. Presa online rămâne de asemenea foarte populară, 18,72% dintre respondenţi declarând că citesc ziarele pe Internet pentru a afla ce se întâmplă în jurul lor. 

Pe o scară de la 1 la 6, românii din Piaţa Victoriei simt cel mai puternic solidaritatea faţă de cei din jur (5,71), urmată de sentimente de (4,94) şi frustrare (4,83), în vreme ce încrederea şi speranţa că lucrurile se pot schimba se situează la niveluri destul de scăzute. Cu toate acestea, 30, 46% consideră că protestele din ultimele două săptămâni au fost foarte eficiente, majoritatea fiind de părere că politicienii servesc mai degrabă scopuri personale decât interesul public (91%). În completarea acestui aspect, 51,15% din participanţii la studiu consideră că guvernanţii au fost foarte puţin receptivi la dorinţele şi nevoile lor, odată ajunşi la putere.

Drept cauze principale ale corupţiei în România, participanţii la protestele din Piaţa Victoriei enumeră interesele economice şi nepotismul (cotate la circa 5,2 pe o scară de la 1 la 6), urmate şi de persistenţa mentalităţii comuniste şi de lipsa de educaţie, iar principalii vinovaţi sunt consideraţi noii îmbogăţiţi de după 1989 şi foştii membri ai aparatului comunist de partid şi de stat, urmaţi de funcţionarii publici, corporaţii, ONG-uri sau tehnocraţi.

Referitor la orientarea politică, majoritatea consideră că se plasează în zona de Centru (17,82%), însă, per total, cei mai mulţi se declară ca fiind de dreapta. Despre corupţia în rândul partidelor din România, participanţii la protestele din Piaţa Victoriei sunt de părere că toate formaţiunile sunt atinse de corupţie, mai mult sau mai puţin. PSD este perceput ca fiind cel mai corupt grup politic, pe o scară de la 1 la 6 fiind cotat la 5,77, urmat de aliatul său de la guvernare, ALDE, cu 5,54. Pe poziţiile următoare se situează PMP, UDMR şi PNL, iar cel mai cinstit este considerat a fi noul intrat pe scena politică, USR, căruia i-a fost atribuit un indice de corupţie de 2,27 din 6.

Sondajul a fost realizat pe 5 februarie 2017, la mitingul care a adunat în Piaţa Victoriei peste 200.000 de oameni în cele mai mari proteste de după 1989. între 19:00 şi 22:00, prin aplicarea unui chestionar pe 174 de persoane, cu vârste curprinse între 16 şi 75 de ani, selectate prin metoda pasului statistic. Cercetarea a fost finanţată de CeSIP din fonduri proprii.

sursa: gandul.info