După multiplele ”acrobaţii” politice pe care le-am urmărit în ultimul timp, am ajuns să o vedem şi pe asta: în Republica Moldova autorităţile recunosc caracterul comercial al partidelor. Să vedem ce spune legea la acest capitol.
Natura juridică a partidelor politice
Partidele politice sunt organizaţii noncomerciale. Constituţia Republicii Moldova prevede că partidele politice sunt înfiinţate pentru a ajuta la definirea şi exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, de a participa la alegeri (art.41-1). Prin urmare, prevederile legislaţiei care reglementează activitatea organizaţiilor necomerciale se aplică partidelor politice şi organizaţiilor social-politice în măsura în care legea nu stabileşte altfel.
Legislaţia defineşte partidele politice ca fiind „asociaţii voluntare, constituite în calitatea lor de entităţi juridice, de către cetăţeni ai Republicii Moldova, având deplina capacitate juridică, care pot contribui astfel prin intermediul activităţilor lor comune şi pe baza participării libere a membrilor lor la exprimarea, elaborarea şi formularea voinţei lor politice” (art.1-1 din Legea 294/2007 cu privire la partidele politice).
Atributele partidelor politice
Articolul 4 din Legea 294/2007 reglementează clar semnele de identificare ale partidelor politice. Astfel, fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii. Acestea se înregistrează de către Ministerul Justiţiei, în acest scop existând un registru separat pentru simboluri.
Analizând aceste prevederi legale, este absolut evident că Iurie Leancă şi grupul său de simpatizanţi are tot dreptul să înregistreze un partid politic cu denumirea de Partidul Popular European, atâta timp cât la ora actuală nu există un partid politic cu o denumire similară, şi/sau nici un partid nu a rezervat această denumire la Ministerul Justiţiei în scopul de a-şi schimba propria denumire (bunăoară, din PLDM în PPE).
Natura juridică a mărcilor
Marca este parte a proprietăţii industriale, având ca obiect protecţia şi valorificarea invenţiilor, inovaţiilor şi creaţiilor. Aceasta este un semn susceptibil de reprezentare grafică servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparţinând altor persoane (art. 2 din Legea 38/2008 privind protecţia mărcilor).
Marca este un element esenţial al strategiei întreprinderilor: ea face distincţia dintre produsele şi serviciile întreprinderii şi cele ale concurenţei. Marca se supune reglementărilor naţionale şi internaţionale în domeniul comerţului.
Pentru consumator reprezintă cel mai comod mijloc da a recunoaşte rapid o categorie de produse şi servicii care i-a fost recomandată sau pe care experienţa l-a determinat să o prefere altor produse sau servicii de aceeaşi natură. Pentru întreprindere, marca reprezintă un mijloc de a cuceri şi a păstra o clientelă.
Depozitul conferă primului solicitant, pentru produsele şi serviciile desemnate în cerere (art.9-1-a din Legea 38/2008), un drept de proprietate, care-i permite să se opună contrafacerilor sau imitaţiilor ilegale.
Partidele politice nu sunt societăţi comerciale, iar alegatorii nu sunt consumatori. Prin urmare, denumirea unui partid politic, care de altfel nu este nici măcar utilizată, nu poate fi considerată în nici un fel marcă comercială a altui partid. Dacă ar fi să acceptăm, prin absurd, că ar fi posibilă înregistrarea ca marcă de către un partid a denumirii altor partide ne-am putea pomeni cu o situaţie de-a dreptul absurdă: ţinând cont de faptul că şefia AGEPI aparţine PLDM, aceştia ar putea să înregistreze ca mărci comerciale toate combinaţiile de denumiri posibile pentru toate partidele politice, de la liber-schimbişti până la anarhişti, împiedicând în acest mod utilizarea oricăror denumiri specifice partidelor politice de către cetăţenii care doresc să înfiinţeze un partid politic.
Înregistrarea denumirii unui partid inexistent în calitate de marcă comercială
O „marcă” conţinând denumirea unui partid, şi deci indicând forma de organizare juridică care ţine de competenţa altei autorităţi (MJ), nu ţine de competenţa AGEPI.
În orice caz, o asemenea solicitare urmează a fi refuzată şi pentru motivul că ar fi o marcă care poate induce în eroare consumatorul în ceea ce priveşte natura produsului şi/sau a serviciului (art. 7-1-g din Legea 38/2008), „partidul” prezumând activităţi orientate spre exprimarea voinţei electoratului, şi nu publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, administrare comercială, lucrări de birou, telecomunicaţii, educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale.
Bineînţeles că există similitudini între mărcile comerciale şi atributele politice, totuşi diferenţe esenţiale exclud orice confuzie.
Domeniul de competenţă MJ versus AGEPI
În condiţiile legii, AGEPI urmează să respingă cererea de înregistrare a mărcii conţinând denumirea oricărui partid, deoarece nu ţine de domeniul său de competenţă.
De asemenea, tot în condiţiile legii, Ministerul Justiţiei nu poate refuza înregistrarea partidului (şi a denumirii), deoarece activităţile acestuia (exprimarea, elaborarea şi formularea voinţei lor politice a cetăţenilor) nu coincid cu produsele şi serviciile desemnate în cererea de înregistrare a mărcii (publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, administrare comercială, lucrări de birou, telecomunicaţii, educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale), care sunt singurele care beneficiază de protecţia mărcii (art.9-1-a din Legea 38/2008).
Potrivit statutului PLDM, Partidul urmăreşte în exclusivitate obiective politice şi are ca scop principal accederea la putere în mod legal în vederea promovării principiilor democraţiei conservatoare în scopul edificării unui stat de drept, asigurării supremaţiei legii, libertăţii persoanei, democraţiei, pluralismului politic, a altor valori universal recunoscute (art.4-1).
Potrivit cererii depuse la AGEPI pentru înregistrarea mărcii comerciale „Partidul Popular European”, PLDM urmează să se ocupe cu următoarele activităţi pe care va fi aplicată această marcă:
– publicitate, gestiunea afacerilor comerciale, administrare comercială, lucrări de birou;
– telecomunicaţii;
– educaţie, instruire, divertisment, activităţi sportive şi culturale.
Ce înseamnă aceste activităţi în sensul protecţiei proprietăţii industriale găsim în Clasificarea Internaţională a Produselor şi Serviciilor pentru înregistrarea mărcilor („Clasificarea de la Nisa” în extrasul din baza de date a AGEPI), cu detalii în Nota Explicativă – articolele 35, 38 şi 41:
Cei care vor accesa această clasificare, se pot convinge în ce măsură aceste servicii şi produse corespund scopurilor statutare ale unui partid politic, şi mai mult – desfăşurate sub denumirea altui partid! Aparent, în curând PLDM, în loc de îndemnul la vot, va chema alegătorii la shopping electoral.
Termenele AGEPI versus termenele MJ
În termen de o lună de la data depunerii cererii de înregistrare, AGEPI examinează îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art.30 alin.(2) pentru atribuirea unei date de depozit (art. 37 din Legea 38/2008). Potrivit informaţiei apărute în presă, numărul de depozit a fost deja atribuit, la 3 martie 2015.
În termen de 6 luni de la publicarea cererii, AGEPI efectuează examinarea de fond a acesteia în vederea respectării condiţiilor de protecţie a mărcii (art. 41 din Legea 38/2008).
MJ este obligat să examineze dosarul de înregistrare a partidului în termen de o lună (art. 8-3 din Legea 294/2007).
În caz că MJ înregistrează primul denumirea, AGEPI e obligată să refuze înregistrarea mărcii. Nu există mecanisme prin care MJ ar putea suspenda examinarea dosarului pe motivul existenţei unei cereri pe rolul AGEPI.
Rezervarea denumirii la MJ
Existenţa la MJ a unei cereri anterioare de la o altă persoană privind această denumire nu constituie obstacol pentru continuarea activităţilor de formare a partidului şi pentru depunerea dosarului de înregistrare. Procedura de „rezervare a denumirii” la Ministerul Justiţiei este una neformală (o practică cu titlu consultativ), nu este prevăzută de lege şi, prin urmare, inopozabilă noului solicitant. Denumirile partidelor nu sunt înregistrate separat de înregistrarea partidelor. Doar concomitent cu înregistrarea unui partid pot, şi trebuie, să fie înregistrate semnele de identificare ale partidului. În acest caz, va conta cine va depune primul dosarul complet privind constituirea noului partid.
Orice altă decizie contrară ar fi un abuz şi ilegalitate.
Concluzii
PLDM trebuie să bată în retragere şi să accepte că a greşit încercând să-l obstrucţioneze pe Iurie Leancă, împiedicându-l să utilizeze pentru noul proiect politic acea denumire pe care consideră necesar. Dacă PLDM va insista pe acest absurd cu „înregistrarea mărcii PPE” va demonstra odată în plus că pentru ei nu există nici un fel de reguli de joc. Iurie Leancă şi simpatizanţii săi au tot dreptul să lanseze un proiect politic cu denumirea pe care o doresc, la fel cum a făcut-o şi Vladimir Filat in 2007. Dar, dacă toate argumentele expuse mai sus nu vor fi convingătoare, iar lui Vladimir Filat şi PLDM tot le plac regulile din comerţ, ar fi bine ca PLDM să înceapă cu regulile concurenţei loiale.
Sursa: Departamentul analiză Timpul.md
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
