În schimb, Junker, şeful Comisiei Europene, are încredere că legislaţia UE poate împinge statele membre spre o abordare comună.
Ambii lideri europeni şi-au exprimat viziunile contrastante despre cum ar putea Europa să iasă din criză, mai ales după decizia Marii Britanii de a părăsi blocul comunitar, potrivit Politico.
Juncker şi-a spus punctul de vedere în discursul anual Starea Uniunii, pe care l-a susţinut miercuri la Parlamentul European. Tusk a fost ceva mai subtil, într-o scrisoare pe care a trimis-o marţi liderilor naţionali din UE şi pe care apoi a făcut-o publică sub eticheta de "reflecţii personale".
Vorbind despre Uniunea Europeană în scrisoarea să, Tusk a descris-o că fiind un continent pe marginea prăpastiei, un loc unde elitele politice se chinuie "să restabilească un control asupra evenimentelor care îi copleşesc, îi dezorientează şi, uneori, îi înspăimântă" pe oameni.
Tusk a subliniat că UE are nevoie de mai multă securitate şi o mai bună protejare a graniţelor, precum şi de mai puţine "declaraţii că Europa nu poate deveni o fortăreaţa".
Mesajul transmis înaintea summit-ului UE de vineri de la Bratislava a fost menit să rezoneze cu criticile aduse de ţările din Europa de Est politicilor privind refugiaţii, promovate de Germania şi de Comisia lui Juncker.
În opinia lui Tusk, liderii UE ar trebui să prevină atât "haosul de la graniţe de anul trecut", cât şi "imaginile zilnice cu sute de mii de oameni care se plimbă pe continentul nostru fără niciun pic de control".
Declaraţiile au venit că un ecou la retorică britanicilor care au militat pentru ieşirea din UE şi care au vorbit despre haosul de pe continent şi despre importantă restabilirii controlului.
Tusk a spus clar şi cine ar trebui să preia controlul: guvernele naţionale. "Să oferi noi puteri instituţiilor europene nu e reţeta de dorit. Electoratele naţionale vor să aibă mai multă influenţă asupra deciziilor Uniunii", a notat şeful Consiliului European în scrisoarea sa.
Cu alte cuvinte, UE ar trebui să înveţe o lecţie din toată povestea cu Brexit, scriu jurnaliştii Politico.
Această viziune este împărtăşită de premierul ungar Viktor Orban şi de guvernul Poloniei. Atât cele două ţări, cât şi celelalte membre ale Grupului de la Vişegrad, Cehia şi Slovacia, vor că guvernele şi parlamentele naţionale din UE să joace un rol cheie în luarea deciziilor la nivelul Uniunii. Însă nu toate ţările UE au fost încântate de mesajul lui Tusk.
Juncker vede lucrurile altfel
În schimb, deşi a recunoscut că Europa se confruntă cu o "criză existenţială", Juncker a făcut miercuri un efort să promoveze o viziune pozitivă.
A prezentat o lista de propuneri legislative, cu care la un moment dat toţi liderii din UE ar putea fi de acord, consideră acesta.
Într-o privinţa, Juncker a fost de acord cu Tusk: Brexit nu e bun, Europa este într-o criză profundă. Parcă nu mai există aproape nimic comun între UE şi guvernele naţionale, le-a spus Juncker europarlamentarilor.
Însă preşedintele Comisiei Europene a propus o soluţie diferită. "Cedăm în faţă frustrării? Ne permitem să devenim depresivi la nivel colectiv? Vrem să lăsăm Uniunea să se destrame în faţă ochilor noştri? Sau spunem: Nu cumva e timpul să ne revenim?", a arătat Juncker.
Atât Tusk, cât şi Juncker susţin că au luat pulsul Europei în ultimele săptămâni, stand de vorba cu reprezentanţii din fiecare stat UE, într-un efort de a găsi zone de interes comun.
Juncker a spus că a găsit "fragmentare" şi a numit doar câteva aspecte în privinţa cărora cele mai multe dintre ţări pot fi de acord: cooperarea în apărare, securitate, lupta împotriva terorismului şi piaţă unică europeană. Concentrarea ar trebui să se mute, spune el, pe lucruri care cândva erau văzute drept puncte forţe ale UE, dar care acum sunt controversate, cum ar fi politicile din comerţ.
Juncker le-a cerut liderilor UE să lucreze împreună la ceea ce crede el că îşi doresc cetăţenii europeni: "decizii comune urmete de o implementare eficientă şi rapidă".
sursa: ziare.com
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
