Actualitate

Analiză: Președintele Dodon fără apărare

Geostrategia Rusiei

Încă din perioada interbelică, Rusia a știut că o poziție consolidată în zona Mării Negre înseamnă ancore teritoriale, ușor de exploatat politic și ideologic, utilizate ca elemente de șantaj și luptă între vecini.

Republica Moldova nu a făcut excepție şi în 1924, după Unirea Basarabiei cu România, regimul bolșevic a creat, pe malul stâng al Nistrului, Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească, alcătuită dintr-o treime moldoveni și două treimi ucraineni.

După 1944, fideli politicilor de divizare și șantaj, sovieticii desființează această republică și atașează, o parte din zona transnistreană, la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească.

Rusia utilizează construcțiile din trecut pentru strategii de prezent, încât rănile Războiului Rece nu se pot vindeca nici astăzi, scrie qmagazine.ro

Stategia modernă

Republica Moldova nu are o strategie comprehensivă de promovare a intereselor naționale, pentru că nu a existat preocupare și sprijin în acest sens. A devenit anacronică prin enunț și puțin predictibilă prin comportamentul instituțiilor. Aceasta a acționat după o Strategie de securitate adoptată în 2011 și caducă prin desfășurarea evenimentelor din proximitate.

În 2016, președintele Nicolae Timofti a recomandat elaborarea unei strategii conforme noului climat de securitate din țară și din regiune, care să consolideze capacitățile naționale de prevenire și contracarare a noilor riscuri de securitate. Proiectul constituit de un grup de experți din R. Moldova, România și din structurile nord-atlantice a fost discutat în Consiliul Suprem de Securitate și aprobat în Parlament.

Aparare Q Magazine2

Punctul slab al proiectului era faptul că abordările privind riscurile de securitate și amenințările la adresa Republici Moldova erau enumerate în fraze vagi, cu trimiteri la evenimente, dar fără a considera Rusia ca fiind cea mai mare amenințare la adresa securității.

Punctul tare din document îl constituia formularea că pe continentul european NATO rămâne a fi alianţa politică şi militară cu cele mai performante capacităţi militare şi tehnologice, cel mai ridicat nivel al coeziunii valorilor şi al solidarităţii aliaţilor, în stare să asigure securitatea şi apărarea colectivă în arealul de referinţă, scrie qmagazine.ro

Strategia Naţională de Apărare din 2016 arăta că „valorile comune şi legăturile strânse dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană, stabilite prin Acordul de Asociere, se dezvoltă în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi al Parteneriatului Estic şi converg în efortul de fortificare a statului de drept, de asigurare a securităţii naţionale şi de sporire a bunăstării cetăţenilor”.

Asemenea enunțuri dădeau notă clară că drumul Republicii Moldova este spre Vest și spre valorile occidentale.

Supărările președintelui Dodon

Odată ales președinte, Igor Dodon, atât prin desele vizite la Moscova şi întâlnirile cu Putin, a arătat clar că intențiile sale sunt de a apropia Republica Moldova de Rusia și de a renunța la sprijinul și drumul spre lumea euro-atlantică.

Prima decizie legată de securitate a fost aceea de a interzice participarea militarilor moldoveni la exerciții de instruire comună cu statele membre NATO, care se desfășura în Ucraina.

Nu va pleca niciun ostaș la exerciții militare, nici la alte activități, misiuni de pacificare, stagii, cu atât mai mult să participe soldații moldoveni în exerciţii militare NATO. Noi suntem o ţară neutră. Mai mult de atât, să participe într-o ţară unde au loc conflicte armate”, declara președintele Dodon.

De asemenea, s-a împotrivit deschiderii unui Birou de informare NATO la Chișinău, afirmând: „să nu ne grăbim cu deschiderea Oficiului NATO. Noi considerăm că la această etapă, acest pas va crea impedimente în procesul de negocieri pe problema transnistreană”.

Afirmația era falsă pentru că așa cum afirma reprezentanta NATO, Oana Lungescu: „Ceea ce dorește acest birou, scopul său este să ajute cetățenii Republicii Moldova să-şi întărească instituțiile, să vadă la firul ierbii exact de ce are nevoie Republica Moldova şi să răspundă acestor cerințe cu programele şi cu finanțările pe care le avem”.

Aparare Q Magazine3

În consecinţă, NATO și SUA au blocat programele de finanțare a infrastructurii de educație și instruire, programe care valorează mai mult de 2 milioane de dolari anual.

Ca să acutizeze conflictul dintre Guvern și Președinție, cu privire la securitatea națională, Dodon a refuzat de mai multe ori numirea Ministrului Apărării Naționale, ajungându-se la decizia Curții Constituționale de suspendare temporară din funcţie pe prerogativa respectivă. Noul Ministru al Apărării a fost numit de Guvern şi investit în funcţie de preşedintele Parlamentului Andrian Candu.

Strategia de Securitate Națională şi Planul de acțiuni pentru implementarea acestuia au fost retrase prin decret, pe motivul declarat al președintelui: „conținutul lor nu mai corespunde schimbărilor substanțiale care au avut loc în mediul național, regional și internațional de securitate”.

Ministerul Apărării este consecvent

În contextul actual geopolitic, Guvernul a aprobat în şedinţa de miercuri, 1 noiembrie, noua Strategie Naţională de Apărare, un document modern care reliefează o clară percepție privind drumul Republicii Moldova.

Documentul subliniază faptul că „forţele separatiste şi cele străine, staţionate ilegal în regiunea de est, au o capacitate operaţională considerabilă, ceea ce permite regimului de la Tiraspol şi Federaţiei Ruse să-şi promoveze obiectivele strategice, care, la un moment, pot constitui o capacitate de intervenție. Sinergia celor două componente poate face acest factor şi mai critic”.

Militarii înţeleg foarte bine că în raport cu propaganda rusă, cu teororismul internațional sau cu fenomenul imigraționist, riscul vine din interiorul R. Moldova, dar conjugat cu jocul extern al Rusiei, devenit risc critic.

Aceştia propun ca „Republica Moldova să continue să dezvolte şi să consolideze dialogul politic în cooperarea practică cu NATO, în diverse domenii şi aspecte: educaţie şi ştiinţă, reforme şi planificarea apărării, modernizări ale infrastructurii, exerciţii militare, managementul dezastrelor, ridicarea nivelului de interoperabilitate cu structurile militare ale statelor occidentale şi implementarea proiectelor de dezvoltare a sistemului de apărare”.

Dialogul cu Rusia nu este exclus, stabilindu-se că Republica Moldova va menţine formatul dialogului bilateral pentru a identifica soluţii în subiecte de interes comun, lăsând astfel o ușă deschisă pentru negocierea retragerii trupelor ruse din Transnistria, anunță qmagazine.ro

Drumul spre practică

Abordarea teoretică a strategiei este una modernă și se poate identifica gradul sporit de cooperare cu specialiștii din occident. Nu se cunosc detalii însă despre modul în care vor fi construite și dotate forțele necesare.

Structura de bază a instituției militare include, ca structuri de comandă, Ministerul Apărării, Marele Stat Major, Comandamentul Forțelor terestre și a Forțelor Aeriene. Structurile de execuție cuprind trei brigăzi de infanterie motorizată, un batalion cu destinaţie specială, un batalion de menţinere a păcii, un batalion de artilerie, un regiment de rachete antiaeriene, unități de asigurare de luptă și unități de asigurare logistică.

8500 de persoane, din care 6500 militari și 2000 civili, adică 0,2% din populația Republicii Moldova constituie instituția militară

Armata are nevoie de suport financiar

550 de milioane lei (22,5 milioane euro), reprezentând aproximativ 0,5% din PIB – cheltuieli aprobate pentru 2017

România alocă de 20 de ori mai mult buget pentru apărare – 2% din PIB, reprezentând 17 miliarde de lei (3,8 miliarde euro).

Dezvoltarea capabilităților militare şi consolidarea lor pentru executarea eficientă a misiunii de apărare a statului nu va fi asigurată chiar şi cu creșteri bugetare semnificative, ceea ce arată că Strategia Națională de Apărare a Republicii Moldova nu este un instrument programatic, ci unul pur politic.

Decizia președintelui

Președintele Igor Dodon este într-o poziție incomodă, pentru că va trebui să aprobe documentul strategic și să îl trimită parlamentului pentru ratificare. Are două variante de lucru destul de simple, să aprobe sau să respingă, dar a căror efecte sunt potrivnice președintelui.

Dacă aprobă Strategia Națională de Apărare, atunci înseamnă că îşi asumă faptul că prezența trupelor ruse din Transnistria este ilegală şi cererea de retragere, lansată de Guvern, este justificată. Va trebui să accepte că, Republica Moldova, deși se declară neutră, trebuie să deschidă un proces amplu de cooperare cu NATO și astfel se situează într-o antiteză cu Rusia.

Aparare Q Magazine4

Dacă nu va aproba strategia, atunci președintele va trebui să-și asume un nou conflict cu Guvernul și Curtea Constituțională. Prin refuz, președintele Dodon ar da notă clară că lipseşte cetățenii statului de întărirea unui instrument de forță, cum este Armata Națională.

Președintele Igor Dodon trebuie să accepte ideea că nu poate fi deopotrivă împotriva Guvernului, Curții Constituționale, Parlamentului, NATO și UE, doar pentru simplul motiv că președintele Vladimir Putin i-a dăruit o hartă cu Moldova Mare.

Articol scris de Gl.Mr.(rz)Vasile Roman

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *