(ANALIZĂ) Războiul din Est: Drumul pe care a luat-o noua Ucraină

Deşi de luni de zile Vladimir Putin neagă orice prezenţă rusă în conflictul din estul Ucrainei, Kievul se pregăteşte să aducă dovezi ce îi contrazic politica negării – doi soldaţi ruşi capturaţi într-un oraş aflat la 15 km de fieful separatiştilor din Lugansk.

Un purtător de cuvânt militar ucrainean, Vladislav Seleznev a anunţat că în estul ţării controlat de separatiştii pro-Kremlin au fost arestaţi doi soldaţi „din forţele speciale ruse” care vor fi prezentaţi „lumii întregi” în cadrul unei conferinţe de presă. „Este foarte important pentru noi să arătăm lumii întregi soldaţii ruşi despre care se spune că nu există în Ucraina”. El a precizat că „Va avea loc un briefing cu soldaţii ruşi capturaţi. Având în vedere că au fost răniţi, vom aştepta acordul medicilor pentru a fi transferaţi la Kiev. Medicii vor fi cei care vor da autorizarea”. Capturarea celor doi soldaţi ruşi a fost anunţată duminică, 17 mai, de purtătorul de cuvânt militar Andrei Lisenko.

Deşi Seleznev a declarat că nu are „nici o altă informaţie pentru moment”, batalionul de voluntari ucraineni Aidar a revendicat capturarea celor doi soldaţi precizând că a avut loc lângă Şciastia, oraş aflat sub controlul forţelor guvernamentale situat la circa 15 km de fieful separatist Lugansk. Pe Facebook, batalionul a precizat că este vorba despre doi membri ai serviciilor secrete militare ruse, GRU. Potrivit lui Seleznev, ar fi soldaţi din „a treia Brigadă a forţelor speciale, cu baza la Togliatti”, la 800 km sud-est de Moscova, pe malurile Volgăi. „Ei se află pe teritoriul ucrainean din martie”. Cei doi soldaţi au fost arestaţi după lupte în care au fost implicate forţe ucrainene şi circa 14 membri ai forţelor speciale ruse pentru controlul unui pod strategic, lupte în care a fost ucis un soldat ucrainean.

Corupţie şi crime

Potrivit New York Times, în Ucraina problemele corupţiei persistă, la un an de la revoluţie ţara fiind în pragul falimentului. O serie de crime cu motivaţii politice şi sinucideri misterioase ale unor foşti funcţionari guvernamentali au semănat frica în capitală, iar în Parlament au început lupte care aruncă în aer coaliţia majorităţii pro-europene. Şi o ameninţare constantă persistă de-a lungul frontierei cu Rusia.

Una din principalele promisiuni făcute după revoluţia Maidanului era un nou Birou de luptă contra corupţiei, care urma să dispună de 700 de angajaţi. La 16 aprilie, după îndelungi întârzieri, Poroşenko a ales primul director al Biroului, Artem Sitnik, fost procuror la Kiev. Din cauza întârzierilor, guvernul a fost incapabil să-şi onoreze angajamentele şi nu a reuşit să recupereze miliardele de dolari care au fost furate de fostul preşedinte Ianukovici, de familia sa şi de cei mai apropiaţi colaboratori, majoritatea fiind refugiaţi în Rusia. Surse ucrainene arată că principala problemă este că Ucraina nu dispune de un real sistem de justiţie, de suficienţi judecători, majoritatea fiind din epoca Ianukovici, deci corupţi. Aceeaşi situaţie şi pentru procurori. În plus, preşedintele Poroşenko nu este pregătit să îi demită.

Recent, Parlamentul a votat crearea unui comitet special pentru anchetarea acuzaţiilor premierului Iaseniuk privind deturnarea de la stat a 325 milioane dolari şi a adoptat o serie de iniţiative de reforme, în special reforma industriei gazului natural celebru pentru corupţie şi instalarea unei noi conduceri la Banca Naţională. La tot tumultul de politici din ţară, s-a adăugat şi faptul că Poroşenko a lansat un val de represiuni contra celor mai bogaţi şi mai puternici oameni de afaceri din ţară, numiţii oligarhi, cu scopul reducerii influenţei lor şi de a recâştiga susţinerea populară. Dar există riscul ca să-şi facă duşmani din cei mai mari angajatori din ţară care până acum au susţinut guvernul. Confruntarea a alimentat sentimentul de teamă în Ucraina, în special în rândul celor care au lucrat cu Guvernul ­Ianukovici. Cel puţin şase din acei funcţionari au murit în acest an în „sinucideri” aparente şi un al şaptelea, Oleg Kalaşnikov, fost parlamentar al partidului lui Ianukovici, a fost ucis luna trecută în faţa domiciliului din Kiev.

În timp ce guvernul declară că se teme de o nouă invazie a forţelor pro-ruse, unii analişti ­subliniază că Rusia aşteaptă ca problemele interne ale Ucrainei să facă ţara mai puţin atractivă pentru Occident.

Economia legată de Rusia

Pivotarea economică spre Vest se dovedeşte dificilă pentru că întreprinderile nu pot suporta concurenţa în UE. Guvernul pro-occidental al Ucrainei a încercat să se îndepărteze de Rusia, a semnat un acord de asociere cu UE, a primit credite de miliarde de dolari şi alte ajutoare din Occident, şi a adoptat o lege pentru eliminarea tuturor simbolurilor sovietice, plecând de la sfera politică. Numai că inversarea economiei spre Vest este o sarcină prea dificilă, o mare a industriei grele datând din era sovietică şi cu legături de multă vreme cu Rusia şi va avea de luptat pentru a rivaliza cu industria din Europa.

Conflictul separatist din Ucraina de Est a crescut exporturile ţării spre Rusia cu 61,3%, la un miliard de dolari în primul trimestru din 2015, în timp ce exporturile spre UE au scăzut cu o treime. Rusia interzice unele importuri provenite din Ucraina şi a început controale vamale mai severe asupra altora şi a încurajat ruşii să cumpere produse locale. Comenzile provenind din Rusia s-au diminuat cu două treimi în ultimii doi ani. Potrivit unui antreprenor ucrainean, „UE nu ne oferă decât slabe speranţe. Europa nu ne aşteaptă, nu este nevoie de noi acolo”. Intrarea pe piaţa europeană este dificilă. Investiţiile pentru noi tehnologii sunt insuficiente. „Tehnologia în ­Europa este incomparabil mai bună”. Deprecierea monedei ucrainene, hrivnia, nu a ajutat întreprinderile care se bazează pe piese importate. Marile ­întreprinderi au fost şi ele afectate. Cea mai mare firmă siderurgică din ţară deţinută de ­ArcelorMittal, practic a încetat vânzările spre Rusia şi caută noi clienţi în Orientul Mijlociu şi în Africa de Nord.

sursa: romanialibera.ro