(ANALIZĂ / VIDEO) Ce şanse are noul președinte al Ucrainei să oprească războiul din regiune
Paradoxul unui mandat uriaş: candidatul nu a promis nimic concret
Directorul CRPE subliniază că lui Poroşenko i-a lipsit un program politic. El nu a promis paşi concreţi, dincolo de pace în termen de trei luni de la începerea mandatului şi recuperare economică: „Petro Poroşenko nu a zis nimic concret. Are o legitimitate imensă, dar nu e clar pentru ce a câştigat acest mandat. Nimeni nu ştie ce va face Poroşenko”.
Observatorii şi, alături de ei, electoratul, i-au pregătit însă lista de sarcini. Din punctul de vedere al lui Sergyi Gerasymchuk, de la Strategic and Security Studies Group (Kiev), „oligarhul ciocolatei” are două sarcini prioritare: „1. Să oprească războiul. Şansele lui Poroşenko în acest sens sunt relativ mici. Chiar dacă Rusia şi-ar retrage trupele de la graniţa cu Ucraina, este foarte probabil ca tensiunile de o magnitudine mai mică să persiste. 2. Să îmbunătăţească relaţiile cu Rusia. În această privinţă, preşedintele are mai multe şanse”.
Experţii consultaţi de gândul susţin că Poroşenko are şi legitimitatea, şi competenţele, şi experienţa necesare pentru a ţine piept Rusiei. Noul preşedinte al Ucrainei îl cunoaşte bine pe Vladimir Putin, pe care l-a descris drept „un negociator puternic şi dificil”, cu care poate ajunge la un compromis. Moscova a transmis, luni, semnale că ar putea accepta un dialog real cu Poroşenko. „Petro Poroşenko a dat semnale că cel puţin va încerca să stea la masă cu Putin, însă cu condiţia ca UE şi SUA să aibă rolul negociatorilor”, notează Octavian Milewski.nko, „oligarhul ciocolatei”, a fost ales preşedinte din primul tur, la aproape 40 de procente distanţă de Iulia Timoşenko, odată eroina Maidanului. Exploatând nevoia unei imagini paterne, a unui lider ocrotitor în perioade de criză şi pericol existenţial, Poroşenko a obţinut cea mai solidă victorie a unui preşedinte ucrainean din 1991 încoace.
Oamenii au votat stabilitatea şi au demonstrat că paradigma Est-Vest, care a trasat o graniţă artificială în Ucraina, este falsă. Poroşenko nu are un program politic concret, dar lui îi revin două sarcini: să oprească războiul din est şi să îmbunătăţească relaţiile cu Vladimir Putin. Expertul ucrainean Sergyi Gerasymchuk (Strategic and Security Studies Group), Octavian Milewski (Center for Eastern Studies) şi Cristian Ghinea (Centrul Român de Politici Europene) comentează pentru Gândul rezultatul alegerilor din Ucraina:
Donbasul nu va deveni Somalia, a fost promisiunea pe care miliardarul Petro Poroşenko (48 de ani, 1,6 miliarde de dolari, conform Forbes) a făcut-o electoratului ucrainean care i-a acordat, duminică, un vot cum niciun alt preşedinte al Ucrainei nu a mai primit în ultimii 23 de ani. Cu cele 54 de procente pe care le are în rezultatele oficiale anunţate luni seară, „oligarhul ciocolatei” a obţinut „cea mai răsunătoare victorie” din 1991 încoace, a subliniat pentru gândul Octavian Milewski, Think Vişegrad Fellow al Center for Eastern Studies (OSW). „Nu există precedent prin care un preşedinte ucrainean să fi obţinut victoria din primul tur, la o distanţă de aproximativ 40% de următorul clasat. Poroşenko este cel mai legitim preşedinte al Ucrainei”, crede expertul, care admite că succesorul lui Viktor Ianukovici este un oligargh, dar unul „cu idei benigne şi reformiste despre viitorul Ucrainei”. Foarte important, este şi un proeuropean.
Câştigarea alegerilor din primul tur de către Petro Poroşenko este importantă pentru Ucraina din mai multe motive. În primul rând, îi conferă o legitimitate pe care nimeni nu o mai poate contesta. Pentru prima dată în cele trei luni post-Ianukovici, Rusia recunoaşte puterea de la Kiev, aceeaşi poziţie fiind anunţată chiar şi de preşedintele destituit, Viktor Ianukovici. De asemenea, Ucraina şi, alături de ea, Europa, nu mai trebuie să treacă prin eforturile organizatorice uriaşe ale desfăşurării unui nou tur de scrutin în condiţii de securitate, cu observatori internaţionali şi toate măsurile necesare unui vot corect şi sigur, punctează pentru gândul Cristian Ghinea, director al Centrolului Român de Politici Europene (CRPE).
„Important este şi că Poroşenko a luat voturi atât din est, cât şi din vest, desfăcând astfel paradigma Est-Vest. Pare că electoratul este obsedat de unitate”, este interpretarea votului ucrainean oferită de Ghinea şi întărită, într-un scurt interviu acordat gândul, şi de Sergyi Gerasymchuk, director de programe internaţionale în cadrul Strategic and Security Studies Group, din Kiev. Ghinea subliniază că, în ciuda precedentelor istorice care au arătat că, în situaţii de criză şi război, oamenii votează extremele şi naţionaliştii, ucrainenii au respins orice propunere extremistă.
Ispitele Kremlinului
Din punctul de vedere al ucraineanului, însă, două lucruri nu vor fi deschise negocierii când se va aşeza la masă cu Putin: Crimeea, care, în ciuda referendumului şi a alipirii la Rusia, „este şi va rămâne ucraineană”, şi „orientarea proeuropeană a Ucrainei”. Sergiy Gerasymchuk susţine că este „aproape imposibil” ca Poroşenko să recunoască anexarea peninsulei Crimeea şi „fără îndoială” nici Rusia nu va vrea să negocieze acest aspect, de vreme ce, din punctul de vedere al Moscovei, alipirea acestei regiuni la Rusia este o afacere încheiată.
Acesta atrage atenţia şi asupra imaginii de „părinte ocrotitor” pe care şi-a construit-o Petro Poroşenko, tată a patru copii, pentru a răspunde nevoilor electoratului de a vedea un lider gata să îl protejeze de agresiunea „marelui urs”. De altfel, şi Iulia Timoşenko a demonstrat că a înţeles această nevoie, însă ea nu a reuşit să o exploateze la fel de bine. Ucraina, „o societate posttraumatică, a trecut la psihologia războiului şi a avut nevoie de un lider care să dea dovadă de putere. În acelaşi timp, Timoşenko, numită cândva singurul bărbat din politică, se încadrează în mod paradoxal în stereotipul tatălui, dar nu a reuşit să îşi gestioneze campania cum trebuie. Se pare că anii în închisoare i-au afectat puternic intuiţia politică, iar consilierii săi nu au putut compensa această nevoie”, explică directorul din cadrul Strategic and Security Studies Group.
Ce se întâmplă cu Maidanul
Cu un vot chiar mai puternic (57%, faţă decât Petro Poroşenko a câştigat primăria Kievului Vitali Kilciko, fostul campion de box devenit, la un moment dat, lider al mişcării EuroMaidanului. Luni, Kliciko a anunţat că baricadele rămase pe Maidan, adică în Piaţa Independenţei din Kiev şi pe străzile de lângă ea, vor fi demontate. „Maidanul şi-a îndeplinit obiectivul-cheie, am scăpat de dictator. Baricadele au avut rolul lor şi trebuie dezmembrate. Kievul trebuie să revină la o viaţă normală”, a îndemnat azi Kliciko.
Cristian Ghinea, de la CRPE, se arată rezervat în a comenta dacă noua putere din Ucraina are autoritatea necesară în faţa Maidanului pentru a-i trimite acasă pe cei rămaşi în stradă.
„Maidanul are încă o puternică valoare simbolică”, în opinia lui Octavian Milewski. „Luptătorii de pe Maidan au trăit nu numai şocul luptelor şi a celor peste o sută ucişi, dar şi a dispariţiei subite a lui Ianukovici. Nimeni nu se aştepta ca Ianukovici să dea bir cu fugiţii. În prezent, Maidanul este un fel de câine de pază a idealurilor revoluţiei. Revendicările sale despre reforme abia dacă încep să fie satisfăcute prin alegerile preşedintelui (Poroşenko) şi a primarului Kievului (Kliciko)”, mai comentează expertul, avertizând că „reformele radicale şi dureroase” abia acum încep. Iar Maidanul, care a eşuat în 2004, ar putea să nu fie mulţumit şi să dea dovadă de mai multă vigilenţă.
sursa: gandul.info
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
