Andrian Candu: Noi luptăm pentru o independență reală, care să-i permită Republicii Moldova să-și decidă singură soarta
– Ați decis, alături de alți colegi deputați, să vă despărțiți de Partidul Democrat și să puneți bazele unui nou proiect politic. Totuși, unii oameni, inclusiv foștii dumneavoastră colegi din PDM, au sugerat că acest pas ar fi inspirat de fostul lider democrat Vlad Plahotniuc, pe care, de altfel, îl învinuiesc că ar vrea să facă rău partidului. Cum răspundeți la aceste zvonuri?
– Noi nu suntem ca ceilalți colegi din Partidul Democrat, care astăzi își toarnă cenușă pe creștet și încearcă, într-un mod absolut rușinos, să se erijeze în victime ale fostului regim, după ce au profitat din plin de avantajele pe care le-au obținut tot datorită lui Plahotniuc, atunci când deținea frâiele puterii. Prin această atitudine ei demonstrează, o dată în plus, că au fost niște profitori ordinari care se schimbă așa cum bate vântul și sunt gata să trădeze în orice moment, dacă simt că pierd puterea. Acum se dau bine pe lângă Dodon, exact din același motiv pentru care ieri stăteau lângă Plahotniuc: să beneficieze de pe urma aflării la putere. Apropos, Dodon ar trebui sa stea pe gânduri un pic, pentru că cei ce au trădat o dată, cu siguranță vor mai trăda și a doua oară.
Noi, spre deosebire de ei, nu scuipăm în fântâna din care am băut apă și ne asumăm inclusiv eșecurile fostei guvernări, chiar dacă multe dintre ele nu au depins de noi nemijlocit. Da, au existat și lucruri regretabile, care puteau fi și trebuiau făcute altfel. Astăzi, la un an distanță, se văd mai bine, dar, din păcate, nu putem schimba trecutul. În schimb, putem învăța din el.
Pe de altă parte, au fost și multe lucruri bune, or, anume pe acestea am vrea să ne concentrăm efortul. Dacă observați, actuala putere nu este deloc originală. Cam toate proiectele lor sociale sunt de fapt proiectele noastre, pe care le-am elaborat cu mult efort și am și reușit să și le punem în practică, într-un timp foarte scurt și în condițiile unei presiuni uriașe la care eram supuși atunci. Vorbim despre aceleași proiecte de infrastructură, ”Prima casă”, ”Un doctor pentru tine”, ”Arena Chișinău”, indexarea și chiar majorarea pensiilor și salariilor și multe altele, pe care ei atunci le criticau, iar astăzi și le atribuie. Doar că noi, spre deosebire de ei, inițial ne asiguram că le putem face și abia după aceea le făceam, în timp ce ei promit fără să fie siguri că se vor putea ține de cuvânt.
Vlad Plahotniuc a fost diabolizat cu bună știință, a fost un scenariu regizat și coordonat în mare parte de la Moscova, iar motivele au fost, de fapt, altele decât cele enunțate. Sunt sigur că multă lume înțelege acum cum au stat lucrurile de fapt. Este suficient să vedem cine a câștigat în urma acestui război și lucrurile devin mai mult decât clare.
Deși unii încearcă să sugereze astăzi că suntem proiectul lui Plahotniuc și că el ar încerca din umbră să influențeze lucrurile, în realitate nu este așa. El are cu totul alte priorități acum și ceea ce vă pot spune cu certitudine, este că Plahotniuc nu mai revine in politica din Moldova și nu încearcă să influențeze procesele politice din Moldova.
Plahotniuc este fostul nostru șef și coleg, iată de ce, să dai cu piciorul în el, așa cum fac astăzi unii foști coechipieri de-ai noștri, este descalificant, din punct de vedere moral. E o chestie ce ține de demnitate și onoare, dacă vreți.
– De ce Pro-Moldova și prin ce se deosebește acest mesaj de mesajul lui Igor Dodon, care, la fel, spune că este pentru Moldova?
– Sunt două abordări absolut diferite, care au în comun, probabil, doar similitudinea semantică. Am să încerc să le explic celor care, din necunoștință de cauză sau din rea-intenție, încearcă să facă această asociere.
Dacă urmăriți atent ce are în vedere Igor Dodon, atunci când spune că este pentru Moldova, veți observa că singura lui preocupare este să ne țină departe de români și să demonstreze că noi suntem de alt neam. Este o continuare a politicilor de deznaționalizare din perioada sovietică, prin care se încearcă menținerea acestui teritoriu sub influență rusească. Așa se explică filmele sale despre Ștefan cel Mare, prin care încearcă, falsificând istoria și într-un mod de-a dreptul sfidător, să-l prezinte marele nostru domnitor ca dușman al românilor, toată această campanie stângace de a demonstra întâietatea așa-numitei limbi moldovenești și alte acțiuni îndreptate exclusiv în această direcție. În realitate, Dodon nu este pentru Moldova, ci împotriva României și exprimă fidel, inclusiv prin astfel de mesaje, interesele Rusiei în zonă, care vrea să mențină acest teritoriu în sfera sa de influență. Mai pe scurt, Dodon este anti-român și pro-rus, nu pro-moldovean.
Noi, în schimb, când spunem „Pro-Moldova”, avem în vedere cu totul altceva. Pentru noi, moldovean și român sunt noțiuni complementare, nu contradictorii și, dimpotrivă, încercăm să ne apropiem cât mai mult de frații noștri, cu care vorbim aceeași limbă și avem o cultură și istorie comună. În opinia noastră, a fi pentru Moldova înseamnă, în primul rând, să le asiguri cetățenilor Republicii Moldova dreptul de a-și decide singuri viitorul. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, înseamnă să depui efort ca oamenii de aici să se bucure de confort și bunăstare și să-și iubească locul în care s-au născut. Acest lucru presupune efort în direcția modernizării localităților și a infrastructurii, înseamnă dezvoltarea economiei, înseamnă demonopolizarea și diversificarea resurselor energetice, care, de altfel, sunt deseori folosite ca element de șantaj și presiune, pentru a ne împiedica să acționăm așa cum credem noi de cuviință. Voi da doar un simplu exemplu: alimentarea cu gaze naturale. Astăzi, suntem dependenți în proporție de sută la sută de gazul rusesc, iar Moscova ne poate închide oricând robinetul, dacă i se pare că nu suntem suficient de ascultători. Asta ne face foarte vulnerabili, iată de ce, a fi pentru Moldova înseamnă și găsirea unor soluții de alternativă, care să ne ferească de aceste riscuri. Anume din acest motiv, am insistat și insistăm în continuare asupra finalizării construcției conductei Iași-Ungheni-Chișinău, care ne va putea asigura cu gaze naturale din România și alte țări europene. Cam tot așa stau lucrurile și în ceea ce privește alimentarea cu energie electrică și în alte domenii strategice.
Proiectul nostru Pro-Moldova nu este unul ideologic, ci îndreptat spre asigurarea unei independențe reale a acestui stat, astfel încât cetățenii moldoveni, indiferent de originea lor etnică și opțiunile politice, să se simtă confortabil aici și stăpâni la ei acasă.
– Unioniști sau stataliști, că tot veni vorba? UE, Rusia sau România?
– Suntem proeuropeni și credem că o relație strânsă cu România este foarte importantă, pentru a menține acest curs de dezvoltare. Ceea ce vreau să evidențiez însă e că noi nu suntem adepții mesajelor sterile, lipsite de acoperire și acțiuni practice. Noi, când vorbim despre integrarea europeană, avem în vedere anume modelul aplicat în țările din blocul comunitar, pe care-l considerăm mai eficient decât alte modele. Când, cum și dacă vom reuși să ne integrăm și noi în această mare familie europeană, aproape că nu depinde de noi, deoarece deciziile privind extinderea Uniunii Europene se iau cu totul în altă parte și țin cont de foarte multe aspecte, inclusiv unele care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă aici. Noi nu vrem să fim isterici și să vorbim în termeni exclusiviști despre integrarea europeană, cum fac astăzi unii politicieni, care, în afara de vorbe goale, nu întreprind nimic în această direcție. Experiența ne-a arătat că acest comportament face mai mult rău decât bine integrării europene, dar și mai rău le face locuitorilor Republicii Moldova, care ajung să nu mai creadă în nimic. Și nici să stăm mereu cu mâna întinsă, cerșind milă și etalându-ne lipsa de capacitate, nu este productiv. Când te comporți ca un milog nu obții decât dispreț, iar asta nu ne face cinste. Trebuie să cultivăm demnitatea și capacitatea de a fi stăpâni pe viața noastră.
Despre integrarea euro-asiatică sau cea în Uniunea Vamală cred că n-are rost să vorbim, pentru că orice om cu discernământ înțelege că aceasta este o utopie. Nu există o astfel de cale de dezvoltare, pentru că această uniune este prin definiție ceva abstract, în care nu cred nici autorii ei. Ascultați ce spun autoritățile din Belarus sau Kazahstan și veți înțelege mai bine ce am în vedere. În plus, ne încurcă geografia, prin urmare, nici să vrem, n-am putea-o lua în această direcție. Suntem adepții unor relații normale cu Rusia, dar ele trebuie să se bazeze pe respect reciproc. Însă atât timp cât Rusia ne va amenința cu tancurile și va întreține enclave separatiste pe teritoriul nostru, nu prea putem vorbi despre așa ceva.
În ceea ce privește unirea cu România, nu suntem nici adversarii ei, dar nici entuziaști care visează cu ochii deschiși. Noi ținem cont de realități, atât cele din interior, cât și cele din exterior și înțelegem ce se poate și ce nu se poate face în momentul de față. Unirea înseamnă, în primul rând, voință, consens și, nu în ultimul rând, context favorabil. Astăzi nu există nimic din toate acestea, prin urmare, iarăși, să vorbești în termeni exclusiviști despre acest deziderat este un pic neserios. Când aceste percepte se vor schimba, vom reveni la subiect.
– Cum vedeți dezvoltarea economică a Republicii Moldova, cum trebuie construită economia, astfel încât să funcționeze eficient?
– Suntem adepții economiei de piață. Dar o economie de piață socială. Încurajăm competiția liberă, dar vrem ca aceasta să fie echitabilă. Nu suntem adepții unor politici liberale in extremis, care îi pun pe toți deopotrivă pe picior de egalitate. Dacă ar fi să facem o paralelă cu sportul, e ca și cum l-ai pune pe un alergător profesionist să se întreacă cu un amator. Bineînțeles că, în acest caz, profesionistul va câștiga și va lua trofeul, iar amatorul va pierde și nu se va alege cu nimic. Corect este ca profesioniștii să se întreacă între ei, iar amatorii între ei. Și atunci, competiția va fi echitabilă, iar trofeul va fi acordat pe merit. Legea junglei, în care rezistă doar cel puternic, e contraproductivă pentru economia noastră. Lovește direct în businessul mic și mijlociu, care este vital pentru dezvoltarea țării și bunăstarea cetățenilor. De aceea, anume aceste afaceri trebuie să se bucure, în primul rând, de protecție din partea statului și să fie încurajate. Asta înseamnă anumite atitudini preferențiale, inclusiv de ordin fiscal, și chiar sprijin financiar direct, atunci când este cazul. Puternicii să concureze între ei, iar cei slabi – între ei. Iar statul să fie pe post de arbitru, corect și nepărtinitor. Libertate, solidaritate și subsidiaritate.
Noi trebuie să învățăm oamenii facă produs finit, nu materie primă. Materia primă este ieftină, produsul finit este scump. Să nu vândă grăunțe, ci făină ambalată; nu mere, struguri sau roșii, ci suc, gem, vin și conserve; nu carne ”vie”, cum se spune, dar gata procesată. Pentru asta însă, este nevoie ca întreprinzătorii să învețe să lucreze în echipă, să-și coordoneze acțiunile, să se asocieze între ei. Și da, trebuie dezvoltată industria, iar aici statul trebuie să depună maxim efort.
Noi avem acorduri de liber schimb cu UE și alte state sau uniuni de state, există foarte multe oportunități pe care încă nu le putem valorifica pe deplin. Avem dreptul să vindem, dar n-avem ce. Aici trebuie să lucrăm. Dacă vom reuși, succesul nostru economic este garantat.
Pe de altă parte, suntem pe deplin conștienți că avem nevoie de investiții mari în economie, pe care nu le putem face pe cont propriu. Și ele pot veni, dar trebuie să fim capabili să le acordăm garanții acestor investitori. Să știe că aici există o lege care funcționează și că nimeni nu-i va nedreptăți.
– Dacă ar fi să faceți o listă a priorităților naționale, ce domenii ar fi pe primele locuri?
– Sănătatea și Învățământul, așa cum spune Constituția. Din păcate însă, la modul practic, ele se află astăzi la coada listei, atunci când se elaborează bugetele și se distribuie banii. Noi trebuie să creștem o societate sănătoasă și educată, doar așa vom putea obține succese în toate sferele. Da, este scump, este complicat, nu avem cadre suficiente și nici resurse destule pentru a îmbunătăți repede situația. Dar dacă vom face din asta o prioritate, vom găsi soluții. Trebuie să modernizăm instituțiile de învățământ și pe cele de sănătate, să investim în dotarea tehnică, să încurajăm tinerii să îmbrățișeze aceste profesii. Câte ceva am făcut, dar mai avem mult de lucru.
Este necesară o revizuire completă a programelor de studii. Copiii trebuie să însușească cunoștințe practice, raportate la realitățile din ziua de azi. Nu să-i încărcăm cu teorie care nu le servește la nimic. Școala trebuie să devină atractivă, ceva interesant și modern, nu o zonă de tortură, atât pentru copii, cât și pentru profesori.
La fel și cu sănătatea. Degeaba ne amăgim că astăzi sănătatea este gratuită. Nu este gratuită, chiar dacă ai poliță de asigurare, știm cu toții acest lucru. Și calitatea lasă mult de dorit. Soluția nu este să vânăm medici care iau bani de la pacienți și să-i băgăm la pușcărie. Cu asta nu câștigăm nimic. Noi trebuie, în primul rând, să le asigurăm condiții de muncă și salarii decente și abia după aceea să-i pedepsim dacă încalcă legea. Ca și în cazul profesorilor, de altfel.
Corupția e ceva rău prin definiție și trebuie să luptăm cu ea. Dar trebuie să începem, în primul rând, cu marii rechini și abia după aceea să ne luăm de oamenii sărmani care sunt corupți de nevoie. Și prin propriul exemplu, desigur. Oamenii trebuie să aibă încredere în puterea politică și să se raporteze la ea. Aici tot avem foarte multe restanțe.
– Ce veți face la alegerile prezidențiale, aveți de gând să candidați?
– În momentul de față, este prematur să vorbim în acești termeni. Noi suntem acum la etapa de construcție a partidului. Este un proces complex, care necesită timp și efort. După aceea, vom decide dacă și în ce formulă vom participa la alegerile prezidențiale. Totuși, aș vrea să accentuez pentru noi este mai important ce majoritate vom avea în Parlamentul Republicii Moldova și mai puțin cine este sau va fi președintele țării. Suntem o republică parlamentară și de prioritățile acestei instituții supreme în stat depinde viitorul și direcțiile de dezvoltare. Noi ne dorim și sperăm că vom găsi consens și înțelepciune în actuala legislatură, astfel încât să revenim pe făgașul european și să avem grijă să nu mai deviem, cum s-a întâmplat în ultima perioadă de timp. Grupul nostru parlamentar a propus chiar introducerea acestui deziderat în Constituția Republicii Moldova, ca să nu mai avem surprize în viitor, dar asta depinde, desigur, de voința și sinceritatea celorlalți colegi deputați.
TIMPUL.MD
