Experţii susţin că partidele nu-şi declară nici jumătate din cheltuielile pe care le suportă în campaniile electorale şi că în multe cazuri sponsorii adevăraţi ai acestora sunt alţii decât cei care figurează în rapoartele financiare oficiale. „Legislaţia imperfectă le oferă o marjă de manevră foarte largă concurenţilor electorali. Avem mari probleme în ceea ce priveşte transparenţa veniturilor şi cheltuielilor electorale. Totodată, nu există un mecanism clar de control şi o coordonare în acest sens între instituţiile de stat abilitate cu astfel de funcţii”, a menţionat expertul Sergiu Lipceanu, autorul unui studiu despre finanţarea partidelor elaborat anul trecut. Potrivit lui, de obicei, în rapoartele depuse la CEC nu se regăsesc cheltuielile pentru întreţinerea staffurilor din raioane, organizarea concertelor electorale, angajarea unor creatori de imagine, consultanţi şi tehnologi electorali.
Expertul IDIS „Viitorul” Cornel Ciurea a menţionat, în context, că, potrivit unor calcule neoficiale, un partid mare cheltuieşte în două luni de campanie în medie un milion de euro doar pentru întreţinerea staffurilor din capitală şi raioane (salarii, sedii, transport), concerte electorale şi campanii „de la uşă la uşă”, ceea ce reprezintă doar a treia parte din bugetul electoral total al unui astfel de concurent. Potrivit directorului adjunct al IDIS „Viitorul”, Leonid Litra, după volumul de cheltuieli în alegeri, partidele din RM pot fi împărţite în trei categorii: grea (1,5-3 mln. USD), pană (până la 1,5 mln. USD) şi muscă (până la 0,5 mln. USD). „După felul cum se prezintă în campanie, putem spune că la imaginea a cel puţin două partide din RM lucrează echipe serioase de specialişti în tehnologii electorale, inclusiv străini. Avem informaţii, pe care le verificăm acum, cum că astfel de servicii ar costa circa un milion de dolari SUA”, a menţionat Leonid Litra. Potrivit lui, la serviciile unor consultanţi şi tehnologi electorali apelează multe partide, dar aceştia rămân în umbră, iar onorariile lor nu apar în rapoartele depuse de concurenţii electorali la CEC.
Şefa Centrului de Investigaţii Jurnalistice, Cornelia Cozonac, a menţionat lipsa de reacţie din partea organelor de drept şi de control la încălcările semnalate de presă privind finanţarea dubioasă şi netransparentă a partidelor la alegerile din 2009. Cozonac s-a referit în particular la cazurile grave, relatate de TIMPUL, despre prezenţa a zeci de sponsori fictivi în listele de donatori PCRM, persoane care au declarat că le-au fost falsificate semnăturile sau că au semnat, dar nu au donat nimic. Preşedinta CIN a menţionat şi faptul că mulţi politicieni fac donaţii de sute de mii de lei, ce depăşesc veniturile pe care le declară oficial.
Expertul Efim Obreja, de la Transparency International Moldova, la fel ca şi alţi vorbitori, a menţionat că se impune perfecţionarea urgentă a legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor, deoarece în forma existentă astăzi aceasta favorizează corupţia politică. Între altele, se cere să fie un singur organ specializat abilitat să supravegheze modul şi sursele de finanţare a partidelor, şi acesta ar putea fi CEC-ul. Totodată, trebuie restricţionat volumul şi sursele de donaţii. „Acum, în RM, o persoană fizică poate dona până la vreo 1,5 mln. de lei pentru un partid, pe când în SUA, bunăoară, suma e de 1000 USD”.
La rândul său, şeful adjunct al Direcţiei urmărire penală a CCCEC, Bogdan Zumbreanu, crede că lucrurile ar deveni mult mai transparente dacă s-ar interzice, prin lege, efectuarea donaţiilor din surse care nu pot fi verificate (ceea ce e posibil în prezent). Totodată, ar trebui introdusă în Codul Penal evaziunea fiscală a persoanelor fizice, o iniţiativă rămasă blocată în comisiile parlamentare, şi să fie pus la punct un mecanism clar de sancţionare a partidelor pentru nereguli financiare. Invocând motivul că încă nu au fost finalizate verificările, Bogdan Zumbreanu nu a dorit să vorbească despre cazul tânărului Anton Leviţchi care, fiind şomer şi fără venituri, ar fi donat 250 mii de lei pentru PCRM. Zumbreanu s-a eschivat să spună măcar dacă ofiţerii anticorupţie au vorbit cu tânărul, despre care părinţii spun că nu a mai dat pe acasă de când a izbucnit scandalul donatorilor fictivi, săptămâna trecută. Oficialul a mai spus că nu ţine de competenţa CCCEC, ci a Inspectoratului Fiscal, să verifice rapoartele financiare ale partidelor, dar că instituţia o face la solicitarea CEC, pentru a nu fi acuzată că s-ar eschiva de la anumite sarcini puse de instituţiile statului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
