Astăzi, în dialog cu cititorii noştri: Iurie Leancă, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene

Î: Ar putea această paradă să spargă Alianţa? (Vasile, com. Cojuşna)

Iu. L.: Nu. Au fost mesaje foarte clare din partea liderilor AIE despre faptul că Alianţa există şi e viabilă. Este adevărat că se produc anumite dezbateri pe interior, dar este un lucru absolut firesc – în linii mari, avem aceeaşi viziune privind perspectivele de dezvoltare ale ţării noastre, ceea ce nu exclude dialogul şi nici polemicile. În cele peste şapte luni de guvernare am demonstrat că, în pofida acestor dezbateri pe interior, Alianţa e una funcţională, şi că responsabilitatea faţă de RM ne face să ne mişcăm înainte.

Î: Am auzit că ambasadorul RM la Moscova a fost chemat la Kremlin pentru a explica atitudinea Chişinăului faţă de parada din 9 mai. Totodată, am auzit că ruşii iarăşi s-au legat de vinurile noastre. E adevărat? (Adriana, r-l Sângerei)

Iu. L.: Partea rusă şi-a expus opinia – era o poziţie anticipată şi nu era dificil să ne imaginăm care va fi reacţia Moscovei. Cât priveşte vinurile, nu cred că trebuie să facem o legătură directă cu chestiunea paradei, deşi, trăim într-o lume complexă şi interdependentă, şi ar fi naiv să ne imaginăm că politicul şi economicul nu au legătură. Dacă facem o analiză a relaţiilor bilaterale din 2001 încoace, vedem o anumită corelaţie între aceste două fenomene. Din care motiv, atunci când luăm o decizie politică la Chişinău, e bine să ne gândim la posibilele efecte directe şi secundare ale acesteia atât pentru ţară, cât şi pentru cetăţean. E valabil pentru diverse situaţii, nu doar în cea cu parada.

Î: Cunosc un tânăr specialist, absolvent de drept internaţional. Cum ar putea să se angajeze la Ministerul de Externe? (Polina Căpăţână, s. Podgoreni, r-l Orhei)

Iu. L.: Avem o politică foarte clară şi transparentă privind angajările. Îi sugerez tânărului să consulte în permanenţă pagina web a MAEIE, unde sunt anunţate toate locurile vacante la minister şi procedura de participare la concurs. Acum a întârziat, pentru că s-a încheiat prima perioadă de depunere a dosarelor. Dar în luna mai vor fi anunţate noi angajări. Şi-i îndemn pe toţi să participe – cu cât mai mulţi competitori vor fi, cu atât sunt mai mari şansele să-i avem pe cei mai buni.

Î: Aţi mers împreună cu preşedintele interimar Mihai Ghimpu la Bucureşti? Cu ce angajamente concrete v-aţi întors de acolo? (Nicolae Gherasim, r-l Edineţ)

Iu. L.: Din momentul în care am venit la guvernare, ne-am propus să avem o relaţie foarte bună cu România, o relaţie ce nu poate face excepţie de trecutul nostru istoric, dar care urmează să se axeze şi pe obiectivele noastre de viitor. Căci, e bine să existe poduri de flori, dar sunt necesare şi podurile de piatră. Din care considerent am mers la Bucureşti cu nişte subiecte practice. Am avut discuţii ce ne-au permis să înţelegem mai bine care sunt perspectivele regionale şi să vedem cum putem să ne conectăm şi noi la diverse proiecte. Cu cât mai plenar va fi capabilă RM să se includă în proiecte regionale, cu atât mai multe beneficii vom avea, într-o perioadă destul de rapidă. Depinde foarte mult de noi însă şi de capacitatea de a încadra perfect relaţia noastră într-un context european, şi cred că acest lucru reuşim să-l promovăm. Să mă refer la câteva exemple concrete. Încă în noiembrie, când am fost la Bucureşti cu premierul Vlad Filat, am discutat despre posibilitatea ca RM să se conecteze la reţeaua de gaze românească, aceasta fiind una europeană, în definitiv. Tot atunci am discutat cu preşedintele Băncii Europene pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare şi cu cel al Băncii Europene de Investiţii despre finanţarea conectării noastre la cele două linii de energie electrică. Am abordat şi alte proiecte, de cooperare transfrontalieră, pentru care UE alocă generos bani. Va fi ceva mai complicat în ceea ce priveşte ecartamentul european, pentru că e un proiect ce implică resurse financiare foarte mari. Când premierul Emil Boc a fost la Chişinău, în luna martie a.c., s-a convenit că în mai vom organiza prima şedinţă de guvern comună – este o experienţă europeană şi ar fi bine s-o preluăm atât pe relaţia cu România, cât şi pe cea cu Ucraina. Aş mai menţiona, în contextul acestei vizite, declaraţia comună „Împreună în Europa”, care creează un nou cadru pentru dialogul bilateral. Am semnat deja asemenea declaraţii de parteneriat strategic cu Lituania, cu Polonia, intenţionăm să semnăm cu Franţa şi cea semnată cu România se înscrie perfect în obiectivele pe care ni le-am propus – să stabilim astfel de relaţii, care să deschidă uşile pentru sprijin şi lobby din partea partenerilor noştri.

Î: Ştiu că se aşteaptă modificări în ceea ce priveşte vizele pe care le oferă Statele Unite pentru cetăţenii RM. Ne puteţi da detalii? Am un contract cu americanii şi aş vrea să ştiu când pot să merg la ambasadă… (Nicolae Pătraşcu, r-l Ungheni)

Iu. L.: E adevărat, am realizat un progres notabil în acest sens cu Washingtonul şi sper ca săptămâna viitoare Parlamentul RM să aprobe hotărârea de Guvern ce va permite intrarea în vigoare a unui regim facilitat de vize între RM şi SUA. Acest regim nou va permite cetăţenilor RM să obţină viză de lucru pentru o perioadă de până la cinci ani în Statele Unite. Sper să intre în vigoare maximum într-o lună.

Î: Ce aţi făcut, de când sunteţi la guvernare, ca moldovenii aflaţi în străinătate să-şi poată exercita dreptul la vot? (Nina Gorincioi, or. Reggio Emilia, Italia)

Iu. L.: Am spus şi atunci când eram în opoziţie – în situaţia în care cadrul legal nu interzice, atunci permite. Şi fosta guvernare era datoare să deschidă secţii de vot în afara misiunilor diplomatice… Dar pentru a nu lăsa loc pentru noi interpretări, vom merge pe modificarea Codului Electoral, care va stipula foarte explicit că secţiile de vot pot fi deschise şi în afara misiunilor diplomatice. E suficient să ne uităm la alegerile pentru preşedinţia României de anul trecut – doar în Italia au fost deschise peste 50 de secţii. La procedura de modificare a Codului Electoral deja se lucrează la nivel interministerial, în comun cu Comisia Electorală Centrală, iar în ceea ce priveşte solicitarea către ţara-gazdă de a deschide secţiile, aceasta se va face atunci când se va stabili ziua alegerilor. Deocamdată, am făcut o evaluare a situaţiei şi am constatat că majoritatea ţărilor europene agreează o asemenea procedură.

Î: Când vor fi, totuşi, numiţi ambasadorii RM în străinătate, căci am impresia că se tărăgănează nepermis de mult procesul? (Veronica Budeanu, or. Chişinău)

Iu. L.: Vreau să vă asigur că procesul a demarat, chiar dacă n-au apărut încă numele persoanelor nominalizate. Am parcurs prima etapă a acestui proces, când cele trei instituţii responsabile pentru desfăşurarea lui – Ministerul de Externe, Guvernul şi Preşedinţia – se pun de acord pe candidaturile prezentate de MAEIE. A doua etapă – solicitarea agrementului ţării-gazdă – de asemenea am parcurs-o. Acum, aşteptăm acest agrement, care de regulă durează până la trei luni, şi tare sperăm că, în marea parte a ţărilor, perioada în cauză nu va depăşi o lună. După primirea acordului ţărilor-gazdă persoanele nominalizate sunt audiate în Comisia parlamentară de politică externă, Guvernul aprobă şi preşedintele emite decretul. Este o procedură mai complexă, dar după finalizarea ei o să vedeţi că angajamentul pe care şi l-a luat Alianţa – de a profesionaliza serviciul diplomatic – va fi realizat.

Î: Să înţelegem că nu există nicio verigă slabă în echipa viitorilor ambasadori şi că sunteţi totalmente satisfăcut de listă? (Veronica Budeanu, or. Chişinău)

Iu. L.: Nu întrevăd verigi slabe şi, în plus, noua abordare se bazează pe verigi puternice atât în misiuni, cât şi în minister. Referitor la listă, deşi nu există proiecte realizate de la bun început într-o manieră impecabilă, în linii mari e una bună.

Î: Trebuie ambasadorii să cunoască limba ţării în care sunt trimişi? Mai ales, cei care activează în ţări strategice pentru noi din Europa? (Maria, or. Chişinău)

Iu. L.: Cunoaşterea limbii ţării-gazdă este un mare avantaj. Dar în multe capitale e uzual, astăzi, ca ambasadorul să vorbească engleza. Totuşi, mulţi dintre cei care au fost selectaţi pentru funcţia de ambasador cunosc limba ţării unde vor fi delegaţi, acesta fiind şi un criteriu al selecţiei, de fapt. Pe ceilalţi îi încurajăm să înveţe.

Î: Guvernarea comunistă trimitea ambasador la Bucureşti ori vechi cadre comuniste, ori nişte românofobi, ori nişte mediocrităţi. Acum, se pare că altă făină se macină la moara diplomaţiei moldoveneşti. Şi totuşi, nu riscă MAEIE, trimiţând la Bucureşti o persoană care, chiar dacă are experienţă diplomatică, e susceptibilă să fi avut anumite relaţii cu anumite servicii speciale mai din Est, plătind astfel pentru unele păcate ale fratelui său? Nu ar putea fi şantajat sau influenţat potenţialul nostru ambasador în România? (Ion Lungu, or. Chişinău)

Iu. L.: Tot ce pot să vă zic e că există o procedură în conformitate cu care cei care se angajează în MAEIE sunt verificaţi. Şi ţine de competenţa serviciilor în cauză să stabilească dacă respectiva persoană comportă un risc pentru securitatea RM sau nu. Majoritatea celor care au fost selectaţi au lucrat deja la Externe, au un istoric şi nu am văzut niciodată – când am lucrat la Externe până în 2001 şi nici acum, după ce am revenit – ca persoane care au fost selectate să fi avut astfel de probleme precum cele invocate de dvs. Dacă aveţi dovezi, faceţi-le publice! Altminteri, despre fiecare dintre noi – inclusiv despre mine, care în anii ’80 am învăţat la Moscova – se poate spune orice… Repet, există instituţii ale statului abilitate cu acest dosar şi nu-mi rămâne decât să am încredere că-şi fac onest meseria. În rest, totul se rezumă la domeniul speculaţiilor, care însă nu ţine de mandatul meu.

Î: Ce beneficii are RM de la Parteneriatul Estic (PE)? Este această iniţiativă percepută în continuare ca una antirusească? (Tatiana Arnăutu, or. Orhei)

Iu. L.: Fiecare o percepe pornind de la anumite analize şi consideraţiuni. Noi o percepem ca pe o iniţiativă benefică pentru regiunea vizată, dar şi pentru UE, căci mişcarea doar într-un singur sens nu ar avea eficienţa şi randamentul dorite. Beneficiile PE pentru noi sunt considerabile. PE ne-a permis să fructificăm mai multe şanse în relaţia noastră cu UE, printre cele mai mari fiind negocierea Acordului de Asociere şi demararea, în iunie, a dialogului privind liberalizarea regimului de vize. E puţin mai dificil să ne bucurăm de potenţialul cooperării multilaterale, cu celelalte cinci ţări membre ale PE, pentru că sunt extrem de neomogene deja – şi ca sistem politic, şi ca dezvoltare economică şi, cel mai important, ca aspiraţiuni. N-am auzit ca Belarus sau Azerbaidjan să-şi propună aderarea la UE. Pentru noi însă acest obiectiv e fundamental. Tocmai de aceea, mă bucur când partenerii noştri internaţionali ne spun că, timp de doar şapte luni, de când a venit noua guvernare, RM a devenit, dintr-un outsider, o ţară-model a PE.

Î: Când vom circula liber în Europa? Ar fi mai simplu pentru Bruxelles să ne ofere acest regim odată cu Ucraina? (Gheorghe Caraman, r-l Cahul)

Iu. L.: Cel mai important e să demarăm procesul. Rezultatul depinde de cel puţin doi factori: cât de repede vom şti să ne ajustăm la rigorile europene şi cât de repede vom reuşi să eliminăm tot felul de reticenţe ale unor state europene faţă de noi – reticenţe care există, de ce să n-o recunoaştem? Acum, ar fi iresponsabil din partea mea să fac tot felul de supoziţii. Există şanse bune să ne mişcăm repede. Sigur că multe vor depinde de contextul regional, de percepţia în Occident a ţărilor din Balcani care beneficiază de acest regim din 19 decembrie trecut. Deocamdată, se pare că nu există efecte negative şi asta e un semnal bun pentru noi. Sper că în toamna acestui an vom fi în stare să discutăm anumite termene, iar la începutul anului viitor – să obţinem foaia de parcurs. De la obţinerea foii de parcurs, Serbiei i-a luat 17 luni, iar Macedoniei aproape doi ani ca să elimine vizele pentru UE…

Cât priveşte „pachetul” cu Ucraina, aici se va vedea în ce măsură europenii vor lua decizii care au la bază considerente regionale sau vor ţine cont de performanţe. UE nu odată a luat decizii „regionale” – exemplu şi cele trei ţări din Balcanii de Vest. Acum urmează Albania şi Bosnia-Herţegovina. În cazul nostru, însă, există totuşi o anumită asimetrie – suntem şi teritorii, şi populaţii diferite în raport cu Ucraina sau cu Rusia. Şi în interesul nostru e să demonstrăm că putem să ne reformăm mai repede şi că intrarea în vigoare a unui astfel de regim nu va afecta de fapt Europa.

Î: Mai există securişti la Externe? Acum nişte ani, presa a scris despre faptul că angajaţii MAEIE erau monitorizaţi intens şi îndeaproape de colaboratorii SIS infiltraţi pe diverse căi în minister. (Marcel Glavan, or. Chişinău)

Iu. L.: În orice ţară, între Externe şi serviciile speciale există o conlucrare şi doar în urma unei astfel de conlucrări statul poate să facă faţă anumitor provocări cu care se confruntă. Asta, cât priveşte conlucrarea oficială. Referitor la plasarea a tot felul de agenţi pentru a „spiona” din interior, nu am astfel de informaţii. Si sper că am depăşit această fază.

Î: A luat sau va lua MAEIE atitudine în cazul unuia dintre funcţionarii de la minister, acuzat recent de corupere pasivă? Poate fi acest caz considerat ca o provocare la adresa Externelor şi a dvs. personal? (Marcel Glavan, or. Chişinău)

Iu. L.: Acest dosar este unul foarte neplăcut, mărturisesc. Am prezentat toată informaţia solicitată de către CCCEC şi acum cei de acolo trebuie să stabilească dacă omul e vinovat sau nu e vinovat. Cât priveşte provocarea la adresa mea, întotdeauna încerc să evit intrarea în zona asta foarte delicată, dar şi periculoasă a insinuărilor şi speculaţiilor de tot felul. Nu sunt adeptul teoriei conspiraţiei – există instituţii ale statului care trebuie să-şi facă munca şi să aducă lumină în acest caz.

Î: Când se va deschide ambasada RM în Spania? (Nicolae Plăcintă, or. Madrid)

Iu. L.: În maximum două săptămâni, la Madrid va fi trimis un diplomat cu titlu de însărcinat cu afaceri, care va avea drept obiectiv identificarea sediului, crearea premiselor necesare pentru deschiderea misiunii noastre diplomatice în Spania şi, bineînţeles, stabilirea relaţiilor cu diaspora de acolo. Sper că într-o perspectivă nu prea îndelungată, de câteva luni, ambasada RM la Madrid va începe să funcţioneze.

Î: De ce anul trecut, când eraţi în opoziţie, aţi sărbătorit Ziua Europei pe 9 mai, alături de colegii din alte partide anticomuniste, iar acum fiind, la guvernare, aţi fixat Ziua Europei tocmai pentru 15 mai? (Andreea Ştefan, or. Chişinău)

Iu. L.: Într-adevăr, anul trecut am sărbătorit pe 9 mai. Dar atunci guvernarea nici nu vroia să audă, de facto, de o astfel de sărbătoare. În acest an însă, Ziua Europei, care va fi sărbătorită pentru prima dată cu o amploare fără precedent, nu va viza o singură dată – există un amplu plan de acţiuni, elaborat şi aprobat de Guvern, prin care vom consemna acest eveniment pe durata a cel puţin o săptămână. Nu dorim să ne limităm la o singură zi şi doar la Chişinău. Vom merge şi la sudul, şi la nordul republicii, împreună cu reprezentanţii instituţiilor europene ce activează la Chişinău. Este adevărat că evenimentul culminant va avea loc pe data de 15 mai. Am fixat această zi pentru că atunci urmează să vină la Chişinău Stefan Fule, Comisarul european pentru Extindere. Aceasta era singura dată disponibilă pe agenda lui şi am considerat că este mult mai important, şi nu numai din punct de vedere simbolic, să consemnăm această zi împreună şi alături de un oficial european de rang atât de înalt şi, credeţi-mă, un foarte bun prieten al RM.