Ultima oră

Astazi, in dialog cu cititorii nostri: Veaceslav Negruta, ministrul Finantelor

Intrebare: Odata cu disparitia Garzii Financiare, a disparut si posibilitatea de a controla operativ comertul, transportul etc., domenii in care sunt atestate cele mai multe cazuri de evaziune fiscala. Poate ca ar fi bine sa fie restabilita? (Vladimir Erhan, Chisinau)

Veaceslav Negruta: Centrul pentru Combaterea Crimei Economice si a Coruptiei (CCCEC) a fost, de fapt, creat inclusiv in baza Garzii Financiare si nu putem spune ca astazi nu sunt indeplinite functiile ce-i reveneau candva Garzii. Cu alte cuvinte, controlul operativ, inopinat, in urma semnalelor care parvin, deci si investigatia operativa, pot fi efectuate de catre ofiterii CCCEC. Asta in ceea ce tine de activitatea unui agent economic in sectorul privat.

Cat priveste cheltuirea banului public, avem Serviciul control financiar si revizie, care verifica corectitudinea cheltuirii finantelor publice de catre agentii economici care lucreaza cu banul public. Mai avem si alte structuri in domeniul controlului unor activitati economice, cum ar fi Directia economica din cadrul Ministerul Afacerilor Interne si Serviciul fiscal, care au aceleasi obligatiuni. Cred ca toate ariile de investigatii, de controale financiare si fiscale – fie operative, fie planificate – sunt acoperite.

I.: Majoritatea tricotajelor de import sunt aduse prin contrabanda sau sunt declarate la vama la preturi derizorii, ceea ce afecteaza activitatea producatorilor autohtoni. Ce intreprindeti pentru a curma retelele care umplu piata cu marfuri „ferite” de impozitarea cuvenita? (Valeriu Croitoru, directorul firmei „Croitor-Tricot”)

V. N.: Valoarea declarata la vama a unei partide de marfuri devine o problema atunci cand avem de-a face cu importatori nesinceri, si de modul in care o vom rezolva depinde si marimea taxelor de import transferate in Buget. Iata de ce atat Serviciul vamal, cat si structurile Serviciului fiscal, verifica lantul valoric, incepand de la momentul intrarii in tara a acestor produse si pana la consumatorul final. Mai avem multe de realizat in acest sens, dar ceea ce intentionam este sa eliminam aceasta contrabanda ce se face in baza unor facturi care, ulterior, sunt schimbate, sau prin valoarea declarata la vama chiar sub nivelul pretului de cost al marfurilor in tarile de unde sunt importate. Aceste practici genereaza semne de intrebare fata de unii importatori si, astfel, noi contracaram tentativele de contrabanda prin majorarea pretului in vama. Respectiv, cresc taxele colectate la stat si sunt eliminate schemele frauduloase de evaziune fiscala.

I.: Banca Mondiala a acordat RM un credit de 20 mln. USD in cadrul Fondului de Investitii Sociale din Moldova (FISM). In ce conditii ar putea beneficia de acesti bani persoanele fizice? (Gh. Severin, Cahul)

V. N.: Nu este vorba de un imprumut care sa mearga direct la persoane fizice, ci de o finantare aditionala in cadrul proiectului FISM – a doua transa, in suma de 20 mln. USD – care, indirect, va veni in beneficiul cetateanului prin constructia de drumuri in anumite localitati, a gazoductului sau apeductului, prin reparatia scolii sau a gradinitei si a altor obiective de infrastructura. Din aceasta suma, de finantare aditionala vor beneficia circa 200 de localitati. In functie de marimea localitatii va fi stabilit si volumul de finantare. Important e ca vom avea posibilitatea sa cream vreo zece mii de locuri de munca, fie chiar si de scurta durata – pe sase, noua sau 12 luni, dar oricum e un venit in buzunarul cetateanului. Este destul de favorabila pentru RM durata de rambursare a acestui credit: foarte lunga, cu o dobanda foarte mica. Cetatenii vor veni cu o cota a lor de co-finantare, la nivel de localitate, in suma de 15% din suma proiectului.

I.: Ati anuntat in presa ca tichetele la benzina prejudiciaza anual statul cu peste 200 mln. de lei. Cum apare acest prejudiciu? (Gheorghe Ponomari, Donduseni)

V. N.: E simplu. De foarte multe ori, in momentul livrarii produsului la pompa, diferenta dintre pretul la produsul petrolier afisat pe panou si pretul din tichet ajunge la aproape un leu. Evident ca pe aceasta diferenta nu se aplica TVA si, deci, Bugetul pierde acumulari. Suma totala a acestor tichete, daca e sa le luam impreuna, e una foarte si foarte mare. Deseori se mai intampla ca tichetele sa substituie in circulatie monetara leul, ceea ce nu este bine. Chiar daca se aduce argumentul ca e vorba de un rabat comercial de care ar beneficia cineva, de fapt, este vorba de subventionarea unor categorii de consumatori pe seama altora.

I.: Nu ar fi echitabil sa fie indexate doar pensiile mai mici decat valoarea cosului minim de consum? Cand va fi a doua etapa a indexarii depunerilor de la Banca de Economii? (Elena V., Chisinau).

V. N.: Sunt doua intrebari separate. Cu parere de rau, cei care au o pensie mai mica beneficiaza la indexare de sume mai mici in lei. Dar indexarea se infaptuieste in baza legii existente si coeficientul de majorare este stabilit prin formula prevazuta de aceasta lege. Astfel, toti beneficiaza de aceiasi indexare ca expresie procentuala. Desigur ca examinam si o alta formula – poate ca cei cu pensii mai mici sa beneficieze de ceva adaugator, dar, in perioada de criza pe care o traversam, posibilitatile sunt mult prea mici. Pe viitor, nu exclud ca vom gasi posibilitatea ca sa indexam in proportie mai mare pensiile mai mici. Cat priveste etapa a doua de indexare a depunerilor de la Banca de Economii, inca nu am finalizat prima etapa. Mai dureaza un pic, acum suntem in procedura de colectare a cererilor de la cei care s-au nascut pana in anul 1968 si finalizam prima etapa. Estimativ, cred ca intr-un an si jumatate-doi vom fi gata sa incepem cea de-a doua etapa de indexare.

I.: E posibil de fondat o banca suta la suta de stat care sa ofere credite cu dobanzi mai mici? De ce Ministerul Finantelor nu lanseaza un imprumut intern pentru a atrage bani de la cetateni, cum a fost odata? (Ion Calinovici, Chisinau)

V. N.: Nu putem vorbi despre crearea unei noi banci, pentru ca statul nu are bani liberi ca sa-i puna la baza acesteia si, ulterior, sa-i ofere in calitate de credit ieftin. Banii au si ei un pret, daca vorbim de imprumut, si bancile comerciale fac fata acestei misiuni. Respectivele banci au bani, insa dobanda e foarte si foarte mare. Dar asta e o alta problema si ea tine de eficienta sistemului bancar si de spectrul de servicii bancare acordate. Cat priveste imprumutul intern, statul imprumuta de pe piata interna, dar in alta forma decat imprumutul de la cetateni, asa cum a fost pe timpuri – obligatiuni etc. Cetatenii insa, trecand printr-o experienta trista in anii sovietici, nu prea au mare dorinta sa dea cu imprumut bani statului. Exista, totusi, bancile comerciale, care atrag depozitele de la cetateni, oferind o dobanda competitiva si, ulterior, crediteaza statul. Este o formula mai transparenta si mai clara pentru cel care da banul si pentru cel care ia banul cu imprumut.

I.: Unde vor fi folosite cele 590 mln. dolari atrase de la FMI? (Vasile Cucu, Balti)

V. N.: O parte din bani vor merge la completarea rezervelor valutare ale Bancii Nationale (BNM), o alta parte – circa 150 mln. USD – vor fi folositi chiar in anul 2010 la finantarea deficitului bugetar. E pentru prima data, de fapt, cand banii de la FMI vor merge in casele oamenilor sub forma de plati salariale sau compensatii sociale. Pana nu demult, banii de la FMI mergeau exclusiv in rezervele valutare ale BNM. Vreau sa anunt ca sunt bani foarte si foarte ieftini. Pentru creditele acordate intru sustinerea bugetara va fi achitata o dobanda de zero procente in primii doi ani si 0,25% in urmatorii ani. Suntem intr-o situatie de criza si avem nevoie sa trecem peste prapastia deficitului, iar banii de la FMI vin sa serveasca in calitate de pod peste aceasta prapastie. Avem deja primele semnale de crestere economica si, imediat dupa relansarea vizibila a economiei – asta se poate intampla deja in anii 2011-1012 -, vom fi capabili, fara mare efort, sa rambursam creditul. Cu atat mai mult ca el este acordat pentru o perioada de zece ani.

I.: Care a fost marimea reala a deficitului bugetar in anul 2009, pentru ca am auzit vehiculandu-se diferite cifre? (Nicolae Cibotaru, Ungheni)

V. N.: Se vehiculeaza diferite cifre pentru ca atunci, in septembrie, cand am preluat guvernarea, am constatat ca veniturile Bugetului pana la sfarsit de an vor fi cu sase miliarde mai mici, iar cheltuielile – cu doua miliarde mai mari, deoarece de catre guvernarea precedenta au fost operate mai multe modificari in legislatie care prevedeau drepturi banesti ale populatiei fara acoperirea financiara prevazuta in Buget. Astfel, la sfarsit de an, ieseam la un deficit de opt miliarde plus cele 700 de milioane care initial au fost prevazute ca deficit bugetar. Iata asa am ajuns la 8,7 miliarde de lei – deficit estimat la situatia previzibila din 31 decembrie 2009. Dar cunoasteti foarte bine ca au fost intreprinse mai multe masuri pe parcursul a celor trei luni care au urmat (octombrie, noiembrie si decembrie), am optimizat o buna parte din cheltuielile care nu aveau un caracter prioritar intr-o situatie de criza. Insa nu e vorba de plati salariale sau sociale. Si, chiar daca am avut prognoza ceea de sase miliarde deficit, am reusit in luna decembrie sa incasam un pic mai mult decat am prevazut in septembrie. La sfarsitul lui 2009 am iesit la un deficit de 3,6 mlrd.

I.: De unde au aparut datoriile de zeci de milioane ale SIS, MAI, Ministerului Agriculturii? (S. Ojog, Chisinau)

V. N.: Sunt datorii creditare fata de furnizorii de bunuri si servicii. Mai multi agenti economici au prestat servicii si au vandut bunuri acestor structuri, iar acestea, neavand bani in buget, nu au fost capabile sa achite. Adica s-au angajat in cheltuieli fara acoperirea bugetara necesara.

I.: La Nistru se observa contrabanda cu carne. Deci, are loc o evaziune fiscala de proportii. De ce nu curmati aceasta nelegiuire?(S. M., Cosnita)

V. N.: Daca sunt astfel de informatii, va rog sa ne semnalati si sa ne spuneti si locurile pe unde aceasta contrabanda trece Nistrul, ca sa dam ordinele respective posturilor mobile fiscale. In acest context, vreau sa va spun ca, chiar daca pare un pic mai ieftina carnea adusa de acolo, sa stiti ca aceasta este de o calitate dubioasa. Din cate cunosc, a fost o perioada de timp cand s-a intamplat ceva la instalatiile frigorifice de la Iliciovsk si carnea s-a dezghetat. Dupa asta a fost recongelata si, prin sistemul de retele comerciale „Sheriff” din Tiraspol, ea a ajuns si pe piata din dreapta Nistrului la preturi aparent mai mici, dar de o calitate foarte proasta.

I.: Care va fi soarta asa-numitelor reforme de liberalizare economica pe care le-a initiat fostul presedinte al RM? Cu ce s-au ales bugetul de stat si economia tarii de la ele? Am inteles ca o sa fie anulate amnistia fiscala, impozitul „zero” pe venitul reinvestit si legalizarea capitalului? (Igor Grumea, Chisinau)

V. N.: Cota „zero” ramane in vigoare pana in anul 2012. Dar vreau sa va spun ca rezultatele directe ale acestor asa-numite reforme rezida in lipsirea administratiei publice locale de surse proprii, in conditiile in care impozitul pe venit este sursa de venit a localitatii. Asadar, toate bugetele locale au devenit dependente de transferurile de la Bugetul de stat. Mai suntem in discutii referitor la politica fiscala pentru anii urmatori, dar nu exclud ca vom reveni la o cota mica, dar cota unica la impozitul pe venit. In acest mod vom crea o echitate dintre persoanele fizice care au venit si platesc impozite si persoanele juridice care au venituri si ar trebui si ele sa plateasca impozite.

Cota „zero” pe impozitul reinvestit a avut un impact negativ asupra comportamentului agentilor economici in situatia de criza din anii 2008-2009. Toti agentii economici, pentru a diminua venitul si a nu plati impozite la stat, s-au incarcat cu mobilier nou, cu masini sofisticate si scumpe, ca apoi sa aiba probleme cu intretinerea acestor automobile pe timp de criza. Initiativa lui Voronin i-a facut sa cheltuiasca bani aiurea si fara chibzuinta economica. Cat priveste legalizarea capitalului, desi fostii guvernanti, promovand aceasta idee, vorbeau de miliardele care vor curge garla, din aceasta legalizare la Buget au venit exact 18 mln. de lei. Au mai fost si alte 100 mln., numai ca cei de la guvernare au procedat foarte interesant: la trei intreprinderi le-au dat de la stat 100 mln. ca, peste trei saptamani, aceste intreprinderi sa intoarca banii inapoi sub forma de legalizare. Asta ca sa impresioneze si sa trambiteze ca suma nu e de 18 mln., ci de 118 mln. Daca vorbim despre amnistierea fiscala, in urma ei statul a pierdut 4,5 mlrd. de lei. Cei care au beneficiat de amnistia fiscala au fost selecti, apropiati de Putere, iar acum genereaza noi restante fata de bugetul de stat. Azi suma datoriilor este de 1,2 mlrd. de lei. De aceea, le spunem clar: sa nu se astepte la o alta amnistiere fiscala.

I.: De ce nu aplicati masuri mai aspre fata de cei din economia tenebra care au o contabilitate dubla si dau banii in plic? (Dumiru Grigoriu, Ialoveni)

V. N.: Noi ne ocupam de acest lucru. Incercam sa eliminam fenomenul dublei contabilitati. Avem si tehnici pe care le aplicam in aceasta privinta. Suntem in legatura cu colegi de la servicii similare fiscale din alte tari, incercam sa aplicam si in RM tehnicile eficiente de combatere a fenomenului de evaziune fiscala.

I.: Sunt suficiente acumularile curente la Bugetul de stat si ce s-ar putea intampla daca nu veti putea reduce deficitul bugetar?(Ion Sargu, Chisinau)

V.N.: Daca vorbim de ianuarie si februarie, veniturile lunare sunt mai mari decat cele care au fost in lunile similare din anul 2009. Acest fapt demonstreaza o data in plus ca economia incepe sa-si revina si ca agentii economici pot sa achite impozite din veniturile obtinute. Dar aceste sume nu au atins inca un nivel care sa ne satisfaca. Avem multe obligatiuni la plati si, la moment, acoperim deficitul din contul finantarii pe care ne-o acorda partenerii nostri.

I.: Opozitia comunista va invinuieste ca ati contractat credite nefavorabile. Este adevarat? (Valeriu Pascal, Hancesti)

V. N.: Din pacate, opozitia de azi a contractat in martie-aprilie anul trecut credite de la bancile comerciale in conditii de piata si a achitat salarii si pensii. Noi acum suntem in situatia in care o parte din banii, pe care-i contractam fara dobanda sau sub forma de granturi din strainatate, ii directionam la achitarea acelor datorii pe care fostii guvernanti le-au generat prin dobanzi exagerate la creditele luate din bancile comerciale din RM. Pot sa va spun ca, in curand, vor iesi la iveala lucruri „interesante” despre fosta guvernare si vom afla raspuns la intrebarea: unde sunt banii bugetari, miliarde de lei,care in 2007-2008 se aflau stocati in depozit la o anumita banca comerciala, care-si facea dobanzi pe banul public?

I.: Cum veti lichida coruptia din sistemul fiscal? Exista persoane, angajate ale inspectoratelor fiscale, care mai lucreaza si contabili la firmele pe care le verifica. (Veaceslav Croitoru, Briceni)

V. N.: Avem semnale ca angajatii din Fisc sau controlorii mai fac si alte lucruri, nepermise de legislatia in vigoare, si se implica in protejarea anumitor afaceri sau activitati economice. Daca aveti astfel de semnale, va rugam sa ni le aduceti la cunostinta. Pentru a sparge schemele, realizam si niste proceduri interne de rotatie. Cei care sunt corupti si sunt implicati in scheme vor fi nevoiti sa plece din sistem.

I.: Exista bani suficienti in buget pentru a indexa pensiile la 1 aprilie si pentru a majora, eventual, si salariile de la 1 iulie? (Ioana C. , Chisinau)

V. N.: La 1 aprilie este prevazuta indexarea conform legii si mijloacele necesare sunt prevazute in Legea Bugetului pentru anul 2010. Marimea indexarii va fi de 4,6% pentru categoriile de pensionari dupa limita de varsta. Celor care primesc pensii din Buget le este aplicata o alta formula, dar va fi cam acelasi procent. Nu prevedem majorari de salarii in 2010 pentru bugetari din simplul motiv ca avem descresteri salariale si de numar de angajati in sectorul privat. Or, sectorul privat e cel care creeaza partea de venituri a Bugetului – care venituri sunt intr-o proportie mai mica decat ar fi trebuit si nu putem majora acum salariile in sectorul bugetar.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *