Tot ce s-a citit a fost zguduitor, foametea nu a fost un fapt divers pentru basarabeni şi nu a avut momente amuzante.
În public era şi un domn care a citit foarte expresiv, mie mi s-a părut atunci că ar fi un profesor de română. Profesor de română cum a fost şi tata, pentru că ei au un anumit fel de a înţelege lumea de la Cuvântul de la care a început totul. Acel domn era Petre Guran – directorul filialei de la Chişinău a Institutului Cultural Român. Acele impresii de la lansare mi-au rămas şi acum în cap, ba chiar din ele mi s-a format o părere despre domnul Guran.
Recent am văzut un editorial în unul din ziarele din Moldova editat pe bani româneşti despre ICR în care era atacat Petre Guran. Editorialul se numea Cum promovează ICR românismul la Chişinău şi mi-a fost foarte clar că autorul nu s-a obosit să intre pe site-ul ICR pentru a trage cu ochiul la lista numeroaselor evenimente pe care le organizează la Chişinău, dar şi în alte oraşe ale Moldovei. Autorul era foarte deranjat că l-a auzit pe Petre Guran vorbind despre altceva, nu doar despre Unire şi românism. Dacă s-ar fi documentat – acel editorial nu ar fi existat, pentru că directorul ICR nu doar a participat la evenimente dedicate Unirii, ci chiar le-a organizat. Acuza mi se pare a fi smulsă din Urmuz sau poate din Harms – sau nu ştiu la cine şi ce să mă refer ca să-i fie cunoscut editorialistului. Poate la bancurile ruseşti cu iepuraşul şi lupul.
E clar ce ar trebui să facă Petre Guran, după părerea editorialistului, la Chişinău: să vorbească doar despre Unire şi românism. Atât. De parcă românii din Moldova ar fi nişte proşti care nu sunt în stare să priceapă şi altceva. De parcă unionist ar însemna incult şi cretin. Editorialul a fost o răutate gratuită asupra lui Petre Guran, dar lovitura a fost asupra culturii românilor din Basarabia.
Pentru editorialistul care scrie fără să se documenteze, spun aici două evenimente importante ce urmează, organizate de ICR. Pe 27 martie, la Biblioteca Naţională va avea loc deschidea expoziţiei Memoria ca formă de justiţie. Citez din comunicat: „La deschiderea expoziţiei participă realizatorii acesteia: poeta Ana Blandiana (preşedintă a Consiliului Director al Fundaţiei Academia Civică) şi Romulus Rusan (director al Centrului Internaţional de Studii asupra Comunismului). De asemenea, vor lua cuvântul ES Marius Lazurca, ambasadorul României în Republica Moldova, Ion Hadârcă, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, Dorin Chirtoacă, primarul municipiului Chişinău, Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale a R. Moldova, Anatol Petrencu, directorul Institutului de Istorie Socială „ProMemoria" şi Petre Guran, directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău.”
Pe 30 martie, la Cenaclul „Republica”, va veni poetul clujean Andrei Doboş – printr-un proiect finanţat, de asemenea, de ICR. Andrei Doboş nu va citi poeme despre Unire şi românism – aşa că puteţi să atacaţi din nou ICR-ul. De parcă toţi autorii care primesc finanţări sau burse de la ICR ar trebui să fie interogaţi, aşa ca în comunism, despre viziunea lor asupra „sistemului”.
Pe autorul care „n-a avut curajul” să iasă de la o conferinţă pentru că nu se vorbea de românism (de parcă asta ar fi definiţia curajului) îl rog să nu ne mai facă proşti. Ne fac destul alţii.
Cât despre Petre Guran, imaginea dumnealui sau a ICR nu are de suferit după astfel de atacuri. Pentru mine rămâne ca un profesor de română – cei pe care îi respect cel mai mult din R. Moldova.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
